Măi, paraziților, mă adresez VOUĂ pentru că știu că numai o parte dintre voi citesc ceea ce scriu! Măi, virgule ale istoriei contemporane! Ați nenorocit țara asta pentru care pașoptiștii de aici și de pretutindeni au vrut-o să fie a tuturor! Voi, îmbuibații unei epoci ce ar fi trebuit să fie a păcii și prosperității, oamenii grași și desfrînați așezați în șalele unei țărișoare care abia mai gîfîie, cum bine spus-a fostul președinte vizionar, farul tuturor celor văzute și (mai ales!) nevăzute, Traian – botezat după numele piciorului de pod de la Severin! – Băsescu, ați reușit să ucideți speranța tuturor untold-iștilor și bitch-elor la un loc. Pentru lăcomia voastră numai istoria vă va judeca pentru că altcineva nu mai există!
Vă urmăresc de mult, pensionari lacomi ce sînteți! Vă urmăresc și vă judec în gînd, pentru a nu încălca codurile de conduită și deontologie. Cu cîtă nerăbdare sînteți capabili să stați zeci de minute la cozi pentru a vă îmbuiba cu medicamente. Luați cu pumnul zeci de pastile, aruncați cu nonșalanță milioane de lei din pensiile pe care le reclamați mici, nerecunoscători ce sînteți! Priviți cu ură farmacista sau casierița de la Penny cînd vă spune totalul de plată, tare, să auziți și voi și al șaselea din rînd. Îmbuibaților! Nesătuilor! Nu vă gîndiți că sute de oameni s-ar putea procopsi cu o singură rețetă. Dar, voi, nu! Hulpavi, cu ochii ieșiți din orbite înghițiți miracolele științei ca să mai trăiți o zi, și încă o zi, cu singurul scop declarat: acela de a face rău, de a împovăra biata noastră țărișoară. Nu voi uita niciodată traumele cu care cei cîțiva eroi ai neamului au aprobat creșteri nejustificate de pensii și salarii. Cicatricile oribile lăsate de voi, îmbuibaților, pentru a-i forța să-și urle patriotismul în timp ce crestau din trupul țării sîngerînde...
Și pe voi, tartorii unor generații întregi de minori neajutorați și bulversați! Vajnici rîgîitori ai prea-plinului și abundenței, ai lenei și trîndăviei școlare. Nesătui de arginți și vacanțe luxoase. Nu mă contraziceți! Ați defilat ostentativ și grețos cu casele construite din meditațiile date unei generații fără gen! Vă cunosc pe mulți, personal! Știu cît de hulpavi puteți fi. Știu cît de aroganți atunci cînd îmi recitați superior tabelele cu kilowații băgați în rețea de propriile panouri solare. Cît de suficienți povestiți de turismul rural pe care-l practicați zilnic la Cuca Măcăii, sau la Cornu Caprei, unde vă petreceți cîteva ore cu micii rusticani care nu au auzit în viața lor de egalitatea de gen sau digitalizare. Niște ignoranți!
Și voi, artiști, saltimbanci jalnici, voci pițigăiate sau din funduri de morminte, ce nevoi acute vă îndeamnă să prestați în weekend? Aroganța! Narcisismul! Prea-plinul strălucirii proprii! Nevoia de a-i umili pe cei din jur, care admiră stăpînii absoluți ai unei scene mult prea scumpe (raportat la orele de weekend!).
Mai am și alte exemple, din alte domenii pe care le căpușați și sugeți sîngele bietei țărișoare: salvatori, administrație locală, mici agricultori. Sînteți mici pentru că v-ați obișnuit cu abundența nejustificată, imposibil de asigurat de o singură mînă de super-eroi care se luptă să salveze ce ar mai putea fi salvat!
Sînteți milioane de trîntori și paraziți așezați în cîrca țărișoarei noastre care suflă greu, o știi, era..., iar EI încearcă din răs-puteri să repare această putreziciune! Nu-i meritați pe eroii noștri! Ce dacă secvența asta istorică seamănă cu fanariotismul? Ce dacă feudalismul luminat face legea? Ce dacă birurile țin în viață o clică de super-eroi? Voi, nenorociților, sînteți vinovați pentru suferințele de azi. Priviți la televizor chipurile schimonosite de durere ale Aleșilor. În ele se citește întreaga suferință a Lumii!Așa că, băi, paraziților, jos labele de pe țărișoară și mînuța asta de super-eroi!
