O CONFRUNTARE CARE NE PRIVEŞTE

Am privit ultima (a treia) confruntare televizată, tet-a-tet, dintre Barack Obama şi Mitt Romney, cu sufletul la gură, ca pe un film bun. Startul s-a dat la 04:02, 21:02 ora Universităţii Lynn din Boca Raton, Florida. în campusul căreia s-au înfruntat în "politică externă" cei doi candidaţi, democrat şi republican. De fapt, pe parcursdul celor 90 de minute noţiunile de "democrat" şi "republican" s-au topit într-o singură mare politică externă: cea a Statelor Unite ca superputere mondială! Preşedintele american Barack Obama a fost foarte ofensiv şi, din punctul meu de vedere, l-a depăşit în multe privinţe pe contracandidatul său. Obama l-a prezentat pe Mitt Romney, ca pe un incompetent şi indecis în politică externă: "De fiecare dată cînd exprimaţi o opinie, vă înşelaţi", a declarat, la un moment dat, preşedintele american, subliniind că EL a terminat războiul din Iraq, EL a decis retragerea din Afganistan în 2014 şi tot EL l-a ucis pe Osama Bin Ladden - filmul capturării şi uciderii acestuia de către un comando SEALS fiind difuzat pe 5 noiembrie, în pre-ziua alegerilor prezidenţiale, şi cîntărind greu, cu siguranţă, în favoarea actualului preşedinte.

Orientul Mijlociu şi Apropiat au fost alte două teme de dezbatere, miza discuţiilor fiind tensiunile dintre Israel şi Iranul nuclear, "cea mai mare ameninţare la adresa Statelor Unite", după cum a caracterizat-o Romney.Obama a punctat magistral dînd asigurări că "Iranul nu va deţine arme nucleare atîta timp cît voi fi preşedinte", apreciînd că principala ameninţare la adresa Statelor Unite o reprezintă terorismul, un subiect drag electoratului republican. Europa, în schimb, nu a fost deloc abordată în cadrul acestei dezbateri de 90 de minute. Fiind de acord cu Obama în privinţa punctelor importante de politică externă, Romney a jucat prudent şi a încercat să împingă discuţia către subiectele economice în privinţa cărora se consideră mai puternic, criticînd administraţia pentru capitalizarea companiilor americane de automobile: "şi mie îmi plac automobilele americane", a spus Romney, "însă acei bani cred că ar fi trebuit să fie daţi universităţilor, pentru cercetare, pentru ca produsele americane să fie, din nou, competitive pe pieţe".

În materie de apărare, cei doi candidaţi au viziuni diferite în legătură cu bugetul ce trebuie alocat forţelor armate, după un deceniu de creştere a bugetului Pentagonului. Barack Obama intenţionează să-l limiteze la 2,9% din PIB pentru următorii 10 ani. În pofida încheierii conflictelor din Iraq şi Afghanistan, Mitt Romney vrea să menţină bugetul apărării la 4% din PIB. Această promisiune va duce la o majorare totală a bugetului pe 10 ani de 2.000 de miliarde de dolari, cu 35% mai mult decît bugetul prevăzut de Barack Obama.

Indiferent de cine va ocupa Biroul Oval, după 6 noiembrie a.c., România continuă să rămînă, şi în următorii patru ani, în atenţia deosebită a Departamentului de Stat, nu prin calitatea excepţională de "partener", ci prin poziţia sa geostrategică importantă, care dă greutate atît scutului anti-rachetă, cît şi bazelor de la Kogălniceanu. Orientul Mijlociu, Iranul, sau Rusia tranzitează prin importanţă şi ţara noastră care rămîne, tradiţional în ultimii 2000 de ani, un FOB al lumii civilizate în "estul necunoscut şi barbar".