FRUNZĂVERDE JUDECAT PENTRU CĂ S-A IMPLICAT!

Instanţa Tribunalului Caraş-Severin va relua cercetarea judecătoresacă în cauza în care preşedintele Consiliului Judeţean, Sorin Frunzăverde, şi fostul vice-preşedinte, Ionesie Ghiorghioni, au fost acuzaţi de procurorii DNA de presiuni asupra primarilor din judeţ în vederea obţinerii de voturi pentru actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis.

Cauza penală va fi repusă pe rolul instanţei în 12 ianuarie 2016, de la ora 12, cînd va fi audiat, din nou, Sorin Frunzăverde şi martorul Darian Laurenţiu Ciobanu, „în vederea lămuririi unor aspecte”, în baza art. 395, alin. 1 din Codul de Procedură Penală…

Hotărîrea a fost comunicată în şedinţă publică, în absenţa părţilor şi nu poate fi atacată.

Art. 395, alin. 1 din Codul de procedură penală spune că  “Dacă în cursul deliberării instanţa apreciază că o anumită împrejurare trebuie lămurită şi este necesară reluarea cercetării judecătoreşti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol. Prevederile privind citarea se aplică în mod corespunzător”.

DNA îi acuză pe Sorin Frunzăverde şi Ionesie Ghiorghioni, care deţineau şi funcţii în conducerea PNL Caraş-Severin, de “obţinerea de foloase necuvenite”, în temeiul art. 13 din Legea nr. 78/2000. Cei doi au fost acuzaţi că înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale ar fi exercitat presiuni de natură administrative asupra primarilor din judeţ, pentru obţinerea de voturi în favoarea candidatului PNL, Klaus Iohannis, fapt infirmat de martorii audiaţi săptămîna trecută de către instanţă.

Potrivit art. 13 din Legea nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, modificată, “Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

DNA depune ca probă, în instanţa condusă de Robert Bârsescu, o înregistrare în mediul ambiental a dovedit că Frunzăverde a făcut planul cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş Severin, Ionesie Ghiorghioni, la discuţie participând şi Laurenţiu Ciobanu, secretarul CJ Caraş Severin.

Sorin Frunzăverde: Vă împărţiţi primarii care au plecat de la noi. Aici intră foştii primari PDL şi PNL. care au candidat sub PSD. Da? Şi mâine şi poimâine nu vă văd la Consiliul Judeţean, mă ocup eu de deşeuri mâine, voi pe teren, Vi-i împărţiţi de comun acord. Da?..(n.n. – nu se înţelege)… la Sasca, acolo îl trimit pe Secăşan, da, că acolo are.. (n.n. – nu se înţelege)..Deci ideea este următoarea…(n.n. – nu se înţelege)…suntem în relaţii bune cu orice Guvern vine, dar noi dăm banii pe 2015, 2016. Discuţiile au loc între voi între patru ochi. Fiecare cu primaru…(n.n. – nu se înţelege)… vin din partea domnului preşedinte cu rugămintea de a vota Iohannis. Vom ţine cont la împărţirea banilor în 2015…(n.n. – nu se înţelege)… Da? Între patru ochi! Voi cu primarul, da? (….)

Sorin Frunzăverde: Da. Mâine şi poimâine eşti pe teren şi te întâlneşti cu fiecare secretar, afară de cei de la primăriile PNL. Deci acolo unde avem primari nu te duci la secretari. Cu fiecare..Da? Între patru ochi! Pe Dorin să-l scoţi din birou, da? Ce probleme sunt.. hai..(n.n. – nu se înţelege)… ce probleme sunt şi atuncia: domnu preşedinte vă roagă să încercaţi să-l ajutaţi, importantă e şi poziţia domniei sale, ca..(n.n. – nu se înţelege).. al judeţului şi să determinaţi oamenii să voteze Iohannis. Da? E foarte bine pentru un echilibru care trebuie creat la nivel naţional. Da? La toţi secretarii mai puţin la cei care sunt..ă..din primăriile unde există…(n.n. – nu se înţelege)..Da?

Interlocutor:..(n.n. – nu se înţelege).. Da. Trebuie să ne împărţim,,(n.n. – nu se înţelege) (posibil) Ionesie Ghiorghioni: Da..(n.n. – nu se înţelege)..de exemplu Bozovici..vorbim şi cu el sau..că ăsta..(n.n. – nu se înţelege).. cu Lala..

Sorin Frunzăverde: …Auzi..(n.n. – nu se înţelege).. intră şi la ăla la Bozovici, intră şi la ăla(?) Spune-i că noi am înţeles, că oricum rămân cu noi, dar vrem..(n.n. – nu se înţelege)..acum un ajutor în turul doi. Important pentru noi ca judeţ, pentru mine.. băgaţi-mă şi pe mine dacă vreţi, da?..(n.n. – nu se înţelege)..cont. Să se ştie că..(n.n. – nu se înţelege)..mai ales voi. Interlocutor: Anu viitor..(n.n. – nu se înţelege)..

Sorin Frunzăverde: PSD-ul nu mai are..(n.n. – nu se înţelege)..în bani, că nu mai are de unde. Au cheltuit tot în anu ăsta. Pe bugetele din..şi 2015 şi 2016. Ponta s-a văzut ă… cu sacii ăn căruţă, nu mai văd un ban de anu viitor. Să nu creadă că Mocioalcă va aduce vreun ban, nu va aduce nimic! I-au luat pe ăştia, foarte bine! Dar anunţă-i(?) că-i bugetarea noastră 2015, 2016 şi-i rugăm acuma să ne ajute şi ei. Da? (…..) Deci..(n.n. – nu se înţelege)..ei..ei sunt importanţi, tre să le explicaţi clar – mai vin două bugete..(n.n. – nu se înţelege)..vom ţine cont, ei îs tot ai noştri. Domnu preşedinte a înţeles..(n.n. – nu se înţelege)..n-a înţeles, da în fine. Domn preşedinte a înţeles, da, dar acuma e timpu să dovediţi că rămânem împreună. Vine 2016, PSD-ul va fi în cădere, pentru că nu poate să ..(n.n. – nu se înţelege).. Ponta….(n.n. – nu se înţelege)..

În declaraţia dată la DNA, în calitate de martor, secretarul Ciobanu a confirmat că a fost chemat la o discuţie împreună cu Ghiorghioni de către Sorin Frunzăverde, iar preşedintele CJ Caraş Severin “ne-a mai cerut să spunem că mesajul vine din partea lui şi că doreşte ca primarii şi secretarii să se implice în motivarea electoratului să îl voteze pe candidatul Klaus Iohannis. În această întâlnire, Frunzăverde Sorin i-a cerut în mod imperativ, vocal, şi lui Ghiorghioni Ionesie să se întâlnească cu primarii “migratori”, în principal cu primarii PSD, mesajul fiind acelaşi, respectiv implicarea primarilor în motivarea electoratului să îl voteze pe candidatul Klaus Iohannis, cu precizarea că, în funcţie de procentul obţinut, se va ţine cont de alocările bugetare pentru anii 2015 – 2016″. A doua zi după turul doi al alegerilor prezidenţiale, Sorin Funzăverde şi Ionesie Ghiorhioni au comentat rezultatele votului şi au concluzionat că o parte din rezultate se datorează şi presiunilor făcute în zilele anterioare, discuţia fiind interceptată de SRI.

„Discuţia care a avut loc în campania electorală era o discuţie eminamente politică, în contextul în care funcţiona Ordonanţa 55 (n.r. ordonanţa care a permis migrarea aleşilor), care ulterior s-a dovedit neconstituţională. În acea campanie electorală se acredita ideea că, dacă PNL va veni la guvernare, investiţiile făcute din fonduri guvernamentale vor fi sistate pentru primarii migratori. Deci a fost o discuţie numai politică în eventualitatea unui guvern PNL.

Unul dintre principalele motive pentru care aceşti primari au migrat în 2014 la PSD a fost tocmai promisiunea că vor primi fonduri directe de la Guvern. Consiliul Judeţean împarte 6,6% din bugetul unei localităţi din Caraş-Severin şi în 2014 aceşti bani erau deja alocaţi. Guvernul a atribuit 19,08% din bugetul unei localităţi, fonduri prin HG şi alte acte normative, care au putut fi urmărite în Monitorul Oficial. Dar era şi o a treia cale de finanţare a bugetelor locale, prin acte care să nu apară în Monitorul Oficial, cum sunt ordinele de ministru, spre exemplu. Aşadar, nu exista posibilitatea influenţei administrative, nimeni nu putea să ne creadă pe noi că vor fi alocări de fonduri de la Consiliul Judeţean. Referirea noastră a fost strict pe alocările unui eventual guvern PNL. Nu aveam nici o influenţă asupra primarilor pentru că ei, primarii, plecaseră de la PNL la PSD şi plecaseră tocmai pentru că nu le puteam aloca finanţări de la Consiliul Judeţean”, a declarat Frunzăverde în faţa judecătorului Robert Bârsescu, la ultima înfăţişare, pe fond, în procesul intentat de DNA.

Grupul Multidisciplinar privind Corupţia (G. M. C.),  înfiinţat în iunie 1994 de către Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei,  a adoptat provizoriu următoarea definiţie: „Corupţia  cuprinde comisioanele oculte şi toate celelalte conduite care implică persoane învestite cu funcţii publice sau private, care şi-au încălcat obligaţiile care decurg din calitatea lor de funcţionar public, de angajat privat, de agent independent sau dintr-o altă relaţie de acest gen, în vederea obţinerii de avantaje ilicite, indiferent de ce natură, pentru sine sau pentru alţii.” În accepţiunea acestei convenţii, prin corupţie se înţelege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct ori indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit ori promisiunea unui astfel de avantaj necuvenit care afectează exerciţiul normal al unei funcţiuni sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit ori promisiunii unui astfel de avantaj necuvenit. Foloasele trebuie să fie necuvenite, adică legal nedatorate, să aibă caracter de retribuţie, întrucât invocarea unui alt titlu atrage calificarea de abuz în serviciu. Prin expresia ”alte foloase” se înțeleg orice fel de avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane, împrumuturi, premii, amînarea plății unei datorii folosința gratuită a unei locuințe, prestații de servicii în mod gratuit, angajarea, promovarea în serviciu,  dar și avantaje nepatrimoniale, acordarea unui titlu sau a unui grad, distincții onorifice.

Chiar dacă legea permite un avantaj patrimonial indirect, acesta trebuie să profite tot făptuitorului, deşi în chip mediat. Fără existenţa unei asemenea proporţii, fapta nu este caracterizată penal (daruri ocazionale, expresia unor sentimente de recunoştinţă ori respect personal – cf art. 4 alin. (1) din lege), după cum lipsa raportului de legătură, de retribuire poate caracteriza o altă infracţiune, cum ar fi, de exemplu, un abuz în serviciu. Sensul de folos „indirect” se referă la persoane interpuse, dar tot în ideea exact a recompensării actului făptuitorului. Expresia „indirect” se referă la persoane interpuse ce mijlocesc tranzacția, în vreme ce sintagma ” pentru sine sau pentru  altul” se referă la destinația foloaselor.

În acord cu întreaga doctrină juridică română, prin expresia ”pentru altul” legiuitorul a înțeles să incrimineze și o destinație colaterală, deviată a foloaselor. Întotdeauna există această relație de cauzalitate, există o contraprestație, o recompensare personală, ca un contraechivalent al conduitei sale, o plată proprie, și nu un folos căpătat de un terț.

Întrebările care se nasc, firesc, din acest process sînt: este preşedintele Klaus Iohannis beneficiarul acestor “foloase necuvenite” invocate de procurorii DNA? Şi dacă DA, atunci ce a promis Domnia Sa lui Sorin Frunzăverde?