Cine va fi înlocuitorul lui Barack Obama? Cine îi va lua locul la Casa Albă? SÎnt întrebări la care nu doar americanii așteaptă un răspuns, ci întregul mapomond. Din păcate, evoluţiile din ultimele zile ale Campaniei americane par să capete nuanţe de ţigănie dâmboviţeană: acuze reciproce, implicarea preşedintelui Obama în susţinerea candidatei democrate, îndemnul direct la vot în favoarea fostei prime-doamne şi unicul mesaj transmis: nu-l votaţi pe Trump! Această stridenţă neobişnuită, însoţită de dezbinarea politică a societății americane, de mesajele recitate, forme goale, fără conținut, de un public fără prea mari pretenții și exigențe intelectuale sau politice, mă fac să scriu cîteva rînduri.
Hillary Clinton și Donald Trump sÎnt cei doi candidați care vor lupta pentru fotoliul de la Casa Albă. Julian Assange, fondatorul Wikileaks, a spus că a alege între unul din cei doi e ca și cum ai alege între holeră și gonoree. Şi, probabil, are dreptate! Criza reprezentării și a ledership-ului afectează adînc și sever politica americană, la fel ca și politica europeană şi românească.
Singurul aspect inedit este prima nominalizare a unei femei la alegerile prezidențiale, din partea unuia din cele două mari partide.
Cursa electorală a fost una cu multe surprize. În cazul partidului republican, la 1 februarie, erau înscriși 12 candidați pentru învestitură, însă doar Donald Trump a rămas în cursă. Acesta a fost desemnat candidatul oficial al republicanilor, după o campanie în care a stîrnit o mulțime de controverse, dar și în care a reușit să-și divizeze propriul partid.
În tabăra democrată, lupta dintre doi candidați a fost mai aprigă – Hillary Clinton și Bernie Sanders. Desigur, candidatura lui Hillary a fost una prezivibilă și, așa cum era de așteptat, fostul secretar de stat a strîns delegațile necesare pentru a primi învestitura partidului democrat. Fosta prima doamnă nu se află, însă, la prima candidatură în tabăra democrată, ea fiind învinsă de Barack Obama, în 2008.
La ora la care scriu, Hillary Clinton a cîștigat teren în fața lui Donald Trump, în urma Convenției Democrate. Hillary Clinton a urcat cu patru puncte procentuale, ajungînd la un avans de 7% în fața republicanului, în cursa pentru Casa Albă, arată un sondaj dat publicității luni de CBS News. Candidata democrată este creditată cu 46% din intenţiile de vot, în timp ce rivalul său republican se bucură de susţinerea a 39% dintre alegători, transmite Reuters.
Cu toate acestea, una dintre cele mai mari probleme pentru Clinton – opinia negativă a americanilor despre ea – persistă, dar a scăzut într-o anumită măsură în intensitate după Convenţia Democrată.
Donald Trump, candidatul republican, este unul ditnre cei mai controversaţi pretendenţi ai Biroului Oval din istoria SUA, scrie Time.
Donald John Trump s-a născut pe 14 iunie 1946 în Queens, New York şi este al patrulea copil al lui Frederick şi Mary MacLeod Trump. Tatăl lui a fost la început constructor şi agent imobiliar.
Magnatul american are o avere estimată la peste 4 miliarde de dolari şi este cunoscut ca fiind o persoană extravagantă, fapt demonstrat şi în actuala campanie prezidenţială în care a emis păreri aproape de natură extremistă în cîteva dintre subiectele cheie din dezbaterile pentru alegerile prezidenţiale din SUA, precum imigraţie, fiscalitate, finanţarea campaniei. Preşedinte şi CEO al companiei The Trump Organization, o companie imobiliară americană, Trump este, de asemenea, fondatorul Trump Entertainment Resorts, companie ce operează numeroase cazinouri şi hoteluri din întreaga lume. Este gazdă şi coproducător al emisiunii TV de mare succes, Ucenicul ("The apprentice"), lansată în februarie 2004 de NBC.
Hillary Diane Rodham Clinton, născută în 26 octombrie 1947, Chicago, Illinois, a fost din 2009-2013 Secretar de Stat în administaţia Barack Obama, a fost senator de New York în Senatul Statelor Unite ale Americii din partea Partidului Democrat din 2001 pînă în 2009. Hillary Clinton este căsătorită cu Bill Clinton, cel de-al 42-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii (între anii 1993 şi 2001). Este de profesie avocat. S-a implicat direct în luarea deciziilor politice în timpul mandatului soţului său, fiind "alintată" de unii ziarişti americani drept "scorpia de la etajul trei al Casei Albe".
Mandatul ei ca secretar de stat a fost pătat de mai multe controverse, inclusiv scandalul Benghazi. Atunci, Clinton a fost acuzată de republicani că nu a împiedicat atacul terorist asupra ambasadei americane din Lybia, în care şi-au pierdut viaţa ambasadorul Chris Stevens şi alţi trei cetăţeni americani. Pe 11 septembrie 2012, militanţii islamişti au atacat complexul diplomatic american din Benghazi, trecînd prin porţile de la intrare şi incendiind clădirea. În timp ce forţele de securitate americane au fost trimise să evacueze complexul şi să se deplaseze într-o locaţie CIA din apropiere, Stevens şi Sean Smith, un ofiţer responsabil de administrarea informaţiilor din cadrul U.S. Foreign Service, au dispărut, decedînd din cauza inhalării de fum. Stevens a fost primul ambasador american ucis în timpul serviciului începînd cu 1979. Acuzaţiile formulate sînt variate, inclusiv învinuirea Casei Albe pentru că a ordonat forţelor de securitate să se retragă cînd atacurile erau în desfăşurare. De asemenea, republicanii susţin că preşedintele american a interpretat în mod greşit atacurile şi a evitat să le numească atacuri “teroriste” – acest aspect devenind esenţial în timpul campaniei prezidenţiale din 2012, cînd Obama a susţinut în timpul dezbaterii că le-a numit, într-adevăr, atacuri teroriste. Republicanii au acuzat de asemenea Departamentul de Stat, condus la acea vreme de Hillary Clinton, că a eşuat să furnizeze înaintea atacurilor măsuri de securitate şi echipamente corespunzătoare.
Clinton se confruntă şi cu o alta problemă, care, practic, a incendiat discursul politic în ultima săptămînă, intrucat a folosit in timpul mandatului ei de secretar de stat, în perioada 2009-2013, un server privat de mail şi nu unul oferit de către Departamentul de Stat. Hillary Clinton a trimis şi primit 62.320 de e-mail-uri in cei patru ani ca secretar de stat, din 2009 pînă în 2013, de pe o adresa de e-mail privată, şi nu de pe una guvernamentală. La solicitarea Departamentului de Stat, ea a restituit pentru arhivare 30.490 de e-mail-uri pe care le considera ca fiind profesionale.
Julian Assange a făcut publice aproape 20.000 de e-mailuri schimbate între membrii comitetului național democrat, din care rezultă că aceștia au favorizat-o în tot timpul campaniei preliminare pe Hillary şi l-au nedreptățit flagrant pe Bernie Sanders, principalul său contracandidat, şi au folosit termeni ironici, jignitori și vădit ostili. Mai mult, ei au luat în rîs faptul că Sanders este evreu, au încercat să folosească agresiv concepția lui religioasă și chiar l-au poreclit candidatul evreu. Toate astea în situația în care comitetul democrat trebuia să fie imparțial și să dea șanse egale tuturor candidaților.
Hillary Clinton a acuzat ca serviciile de securitate ruse că sînt responsabile de atacul cibernetic asupra Comitetului National Democratic (DNC), care a dus la publicarea e-mailurilor controversate şi l-a acuzat pe Donald Trump de susţinerea preşedintelui rus Vladimir Putin, transmite Reuters. Scopul manevrei, potrivit echipei Clinton, ar fi să favorizeze campania lui Donald Trump, mai critic față de NATO decît rivala sa democrată.
De asemenea, dintr-o investigaţie mai veche a unor jurnalişti francezi reiese că fosta Primă-Doamnă nu este străină nici de uciderea in masa, prin gazare, a 5000 de kurzi din satul iraqian Halabja, în anul 1988, ea fiind director al Lafarge-America, compania care a livrat substanţa primară a gazului folosit de Ali Chimicul!
Campania lui Donald Trump vede Statele Unite de azi într-o situație critică, subliniază marile probleme create de lipsa refacerii economice, de strategia globalizării, de frînele pe care le aplică reglementările guvernamentale excesive și de creșterea fără precedent a datoriei naționale. Politica externă este catastrofală și este responsabilă direct de instabilitatea lumii și de creșterea puterii Iranului. Discursul republicanilor este bagatelizat de presa democrată care atacă electoratul republican: persoane cu educație scăzută. Albi de regulă, clasa de mijloc sărăcită cu educație mai puțină care exprimă resentimente pentru anii în care a fost marginalizată.
Democrații au ales discursul "contra" pentru a convnge alegătorii că nu e nevoie de o refacere a măreției americane, fiindcă ea este deja mare!
Mai buni decît toți la un loc însă, analiștii și comentatorii politici americani, profesioniștii de la televiziuni și publicații. Dacă privim în CV-urile acestor jurnaliști „pe politic” de la marile televiziuni sau publicații de peste Atlantic, descoperim ușor o pregătire universitară robustă cu diplome prestigioase și credibile și realizări profesionale de vîrf, şi nu dătători cu părerea, precum mulţi românaşi angajaţi politic într-o tabără sau alta!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu