Pe 8 februarie 2017 la Judecătoria Reşiţa se judecă Dosarul 1984/290/2016, aflat pe rol, pentru Răspundere civilă delictuală, neandeplinirea conditiilor prev. de art. 998-999 C.civ.! Despre care am mai scris! Adică, jurnalistul Sergiu Taban, de la REPER24.RO este acuzat de încă-directoarea unei instituţii publice, născută la Reşiţa, la 5 iunie 1971, că prin publicarea în data de 19.04.2016 a unui articol care conţine afirmaţii denigratoare, defăimătoare, ironice, batjocoritoare şi mincinoase la adresa sa, i-a fost încălcat dreptul la onoare, demnitate, reputaţie şi imagine.
Pentru aducere aminte, articolul cu pricina era preluat din presa centrală şi îi avea ca protagonişti pe "mai sus menţionata" şi pe şeful direct al acesteia, condamnat DEFINITIV în dosarul 7069/2/2013 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie! Asocierea între cei doi ridica un serios semn de întrebare pentru jurnalistul de presă locală menit să informeze publicul local, care poate nu a citit presa centrală, despre persoanele care au acces la banul public provenit din taxe şi impozite!
Reclamanta analizează afirmaţiile "autorului" şi nu ale pîrîtului care, în calitate de redactor-şef al publicaţiei on-line şi-a însuşit afirmaţiile din articolul publicat iniţial de ZiuaNews, articol re-publicat de pîrît. De asemenea, reclamanta, inducînd în eroare instanţa, pretinde că în paragraful final pîrîtul susţine că aceasta "ar face obiectul unui dosar penal", fapt total neadevărat! Ba mai mult, reclamanta consideră că stilul "ironic şi batjocoritor au prezentat-o în conştiinţa publică într-o lumină negativă, ca fiind o persoană nedemnă din punct de vedere moral şi profesional pentru funcţia pe care o deţine, aspect care în mod evident a adus atingere imaginii instituţiei al cărei manager este aceasta. Mai mult decît atît, cu scopul de a se crea o lipsă de respect în cadrul conştiinţei publice şi a angajaţilor instituţiei pe care o conduce reclamanta, s-a încercat inducerea ideii că prin funcţia pe care o deţine îşi satisface orgoliul din din bani publici" şi "face obiectul unui dosar penal". "Astfel, analiza de ansamblu a articolului trebuie realizată prin raportarea la funcţia publică de manager"... "pe care reclamanta"... "o deţine". Astfel, atingerea adusă onoarei sale prin afirmaţii neadevărate afectează probitatea, buna-credinţă, corectitudinea morală şi spiritul de echitate şi dreptate de care dă dovadă în planul profesional şi al relaţiilor interumane, conducînd la o dezaprobare morală din partea opiniei publice, a ascultătorilor"... "cît şi a angajaţilor şi a persoanelor care se adresează instituţiei pe care o conduce. Pîrîtul"... "a urmărit distrugerea reputaţiei reclamantei"... "şi conturarea în opinia publică a unei imagini negative a sa şi a instituţiei publice pe care aceasta o conduce".
Se observă ca articolul incriminat tratează un subiect de interes public, de interes general şi deosebit de actual pentru societatea românească şi anume, pretinsa coruptie în rîndul responsabililor publici. Prin divulgarea faptelor capabile să intereseze publicul şi prin exprimarea unor opinii referitoare la acestea, pîrîtul a exercitat rolul de "cîine de paza" ce îi revine presei într-o societate democratică, contribuind astfel la transparenţa activităţilor companiilor publice. Reclamanta este o persoană publică, fiind managerul unei astfel de societăţi, motiv pentru care poate fi expusă unei limite mai largi de "critică acceptabilă" la adresa activităţii sale. Libertatea jurnalistica include, în lumina jurisprudentei CEDO posibilul recurs la o doză de exagerare sau chiar de provocare [a se vedea Lindon, Otchakovsky-Laurens şi July împotriva Franţei (GC), nr. 21279/02 şi 36448/02, pct. 56, CEDO 2007 XI, cauza Timciuc împotriva României, cauza Şipoş împotriva României].
Autorul articolului iniţial nu ştia, însă că subiectul a fost din start greşit! "Mai sus menţionata" şi-a indus în eroare şeful ierarhic superior declarînd fals că instituţia pe care încă o conduce va fi aruncată în stradă. Chiar Hotărîrea Consiliului de Administraţie al Camerei de Comerţ îi probează dezinformarea pe linie ierarhică şi dorinţa de a obţine fonduri pe care să le poată gestiona personal.
Ori, o astfel de acţiune NECINSTITĂ aprobată de o persoană DOVEDITĂ necinstită ridică mari semne de întrebare... Nu numai jurnalistice! Poate că instanţa va lua în considerare şi aceste aspecte atunci cînd, pe 8 februarie a.c., se va apleca cu celeritate, sper, asupra Cazului 1984! Justiţia nu are nimic cu democraţia. „Democrația înseamnă doi lupi și un miel care votează ce să mănînce la prînz.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu