Zi liberă, băi, diplomatule!

 

Am fost mult timp plecat din ţară în ultimii 20 de ani. În cîteva locuri “dificile” de pe această planetă. Întotdeauna, dar ÎNTOTDEAUNA, am avut o relaţie deosebită cu diplomaţii români aflaţi la post în acele locuri! Iraq, Iordania sau Republica Moldova… Acei oameni s-au străduit, uneori dincolo de uzanţele şi relaţiile diplomatice, să rezolve probleme, să ajute, să fie de folos nu corespondentului de presă, ci, în primul rînd, CETĂŢEANULUI ROMÂN, plătitor de taxe şi impozite, deloc de neglijat, la el acasă, în România.

Păstrez o frumoasă amintire şi un puternic sentiment de recunoştinţă ambasadorilor şi diplomaţilor români aflaţi la post în ţările amintite între anii 2002 – 2012! Nu am să-i numesc, din motive de… diplomaţie! Am să încalc această cutumă şi am să-l menţionez pe Excelenţa Sa, însărcinatul cu afaceri al României în Republica Moldova, în perioada 2010-2012 (cu aproximaţie!), Domnul Alexandru Mureşan. Cabinetul Domniei Sale era mereu deschis, telefonul Domniei Sale era mereu disponibil, indiferent de oră din zi sau din noapte, iar sprijinul oferit reprezentanţilor media ai Statului Român a fost nepreţuit, într-o perioadă deloc uşoară! Imensă recunoştinţă pentru acest admirabil reprezentant al Diplomaţiei româneşti!

Mi-am adus aminte de Excelenţa Sa, Alexandru Mureşan, astăzi, în jurul orei 10:00, cînd am sunat la poarta Ambasadei României la Chişinău cu dorinţa de a obţine o declaraţie din partea ambasadorului ţării noastre pe Bîc, Excelenţa Sa, domnul Cristian-Leon Ţurcanu, fost ambasador al României în Ukraina. Îmi răspunde la interfon ofiţerul de serviciu şi mă roagă să aştept. În două minute se deschide portiţa din fier forjat. Îi prezint documentul de identitate, un paşaport de serviciu eliberat chiar de Ministerul de Externe al României şi îi spun ce vreau. Mă roagă să aştept, din nou, şi-mi închide portiţa în nas, de parcă aş fi venit cu “Turnul de veghe”. Cei doi carabinieri moldoveni aflaţi în dispozitiv zîmbeau amuzaţi.

Am timp berechet să mă uit printre “ulucii” gardului. Deasupra intrării în clădire era afişată tabla de identificare a Ambasadei României la Chişinău. Deasupra tablei… un steag Ukrainean!No comment!

După cîteva minute, ofiţerul de servici se întoarce şi-mi transmite că nimeni nu mă poate ajuta. Că e zi liberă, de 30 noiembrie! Bine, zic, dar măcar în curtea lui Aurescu… un sie mic de la relaţii cu presa… un contact, un telefon… NIMIC! ZI LIBERĂ NELUCRĂTOARE! Nu contează că situaţia din Republica Moldova e relativ zbuciumată de protestele organizate de un partid “interesant”, nici că societatea stă pe un butoi de pulbere din cauza creşterii preţurilor şi vreun cetăţean român ar avea nevoie de un diplomat, aflat la post să reprezinte INTERESELE ROMÂNIEI. Ok, am înţeles, faţă de cetăţenii români, ROMÂNIA lui Iohannis şi Aurescu NU ARE NICI UN INTERES! Ziua liberă-i liberă!