IOAN BOTEZĂTORUL. DOUĂ SOLSTIŢII, DOI MESIA

Biserica creștină îl cinstește pe Ioan Botezătorul ca pe cel mai mare dintre sfinți, după fecioara Maria. Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul este prăznuita pe 24 iunie. Aceasta sărbătoare este cunoscuta în popor si sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Ioan este fiul preotului Zaharia și al Elisabetei. S-a născut în cetatea Orini. Numele Ioan - ebr. Iohanan/Iehohanan -  înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”.  Este numit și Înaintemergătorul pentru că a anunțat și a pregătit venirea Mîntuitorului. Naşterea lui Ioan Botezătorul a avut loc cu şase luni înainte de cea a lui lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV - V, cînd se fixează definitiv şi data Crăciunului. De la 24 iunie, la 25 decembrie sînt exact şase luni! Două solstiţii!

Naşterea sa a fost vestită tot de către îngerul Gavriil, lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.

Schismele din sînul creştinismului au existat de la început. Cea de la 1054 relua, practic, disputele din perioada proto-creştină cînd grupurile religioase se revendicau de la numeroase şcoli de gîndire. Creştinii şi iudeii au ajuns să se concentreze pe un singur Mesia (James Tabor, "Dinastia Iisus", Ed. RAO, 2010, pag. 185). Însă, potrivit istoricilor, nu la fel stăteau lucrurile în sec.I, cînd în Manuscrisele de la Marea Moartă se citeşte despre DOI MESIA, care aveau să deschidă calea spre Împărăţia lui Dumnezeu: unul de neam regesc, din Casa lui David şi celălalt, preot din spiţa lui Levi, după cum scrie profetul evreu Zaharia (sec. 6 î.Hr.). Imaginea celor doi Mesia a devenit un simbol pentru multe secte iudaice de orientare apocaliptică. Testamentul celor Doisprezece Patriarhi, citat de James Tabor, datînd din sec.II î.Hr., spune: "Căci Domnul va ridica un mare preot din Levi şi un rege din Iuda", pentru mîntuirea lui Israel. Pentru acel "timp" se pregăteau Esenienii, auto-izolaţi la Qumran, lîngă Marea Moartă, pregătind CALEA mîntuirii lui Israel. În acest context istoric şi de credinţă s-au derulat faptele celor doi veri, Iisus din Nazareth şi Ioan Botezătorul, care, conform istoricilor şi cercetătorilor teologi, se trăgeu din Neamul lui David şi cel al lui Levi, Maria, mama lui Iisus fiind verişoară cu mama lui Ioan Botezătorul, spiţă a lui Levi. Aprofundarea acestui subiect nu reprezintă scopul acestui text! Cert este că, acest binom mesianic va fi trezit speranţele a mii de oameni care aşteptau sosirea celor Doi Mesia, ca un semn sigur al sfîrşitului, mîntuirea lui Israel de sub dominaţia romană, ieşirea din viaţa grea a momentului istoric respectiv. Cărţile spun că pînă şi Irod Antipa, fiul lui Irod cel Mare, a fost marcat de usturătoarea chemare la pocăinţă lansată de Ioan Botezotorul: „Cît despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăință; dar Cel ce vine după mine, este mai puternic decît mine. El vă va boteza cu Duhul Sfînt și cu foc”, şi îngrozit de mesajul radical al lui Iisus, înregistrat şi de Evanghelia după Matei, cap.10, versetele 34, 35 şi 36: "Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pămînt/n-am venit să aduc pace, ci sabie/ Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mamasa, pe noră de soacra sa/ Şi duşmanii omului (vor fi) casnicii lui. Sigur, teologii pun aceste versete în lumina Dreptei Credinţe în faţa lui Dumnezeu şi a Căii deschise de Iisus spre Mîntuire. Indiferent de explicaţii şi conotaţii, cu siguranţă, mişcarea populară declanşată de Iisus şi Ioan Botezătorul se transforma într-o revoluţie, pe deoparte împotriva stăpînirii romane, iar pe de alta, împotriva exceselor castei preoţeşti ce gravita în jurul Templului din Ierusalim. O greşeală de tactică face ca "revoluţia" să nu-şi atingă scopul iniţial, însă, uciderea celor doi Mesia (conform scripturilor şi vechilor proorociri), distrugerea Ierusalimului în anul 70 d. Hr. şi preluarea "comenzii" de către fratele mai mic al lui Iisus, Iacov, supranumit "cel Drept", va schimba situaţia.

Data de 24 iunie nu a fost fixata într-un mod întîmplător ca zi a naşterii Sfîntului Ioan Botezătorul. Potrivit Sfintei Scripturi, zămislirea Sfîntului Ioan Botezătorul a avut loc după ce Zaharia, tatăl său, a tămîiat în sfîntul altar – loc în care numai arhiereul intra o singură dată pe an, în luna a şaptea, ziua a 10 a (cf. Levitic 16, 29). Aceasta luna din calendarul iudaic cuprindea o parte din septembrie şi alta din octombrie. Avînd în vedere cele descoperite în Sfînta Scriptură, Sfinţii Părinţi au rînduit ca ziua zămislirii Sfîntului Ioan să fie pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie ca zi de naştere.

Sfîntul Ioan Botezătorul uneşte Creştinismul de Islam. Coranul l-a ilustrat pe Ioan ca profet.  Musulmanii-l consideră pe Ioan un martor al Logosului şi ca prevestitorul lui Isa (Iisus). Chiar şi tatăl său, Zaharia, este considerat un profet al Islamului.

Musulmanii cred că Mahomed l-a întîlnit pe Ioan Botezătorul în noaptea Mi’raj (urcarea prin cele 7 Ceruri). Pe Ioan şi pe Isa i-a întîlnit în cel de-al doilea Cer (unde le-a mulţumit “Fraţilor săi”), iar apoi a urcat în al treilea Cer alături de Gavriil (Jibral) la al treilea cer, unde l-a întîlnit pe Iosif (Yusuf), fiul lui Iacov.

În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.