MOAŞTE ŞI PELERINAJE

La imboldul Prea Onoratului Părinte Protopop de Reşiţa, Petru Berbentea, am încercat să scriu un text referitor la moaşte şi pelerinaje, care va apărea în Foaia Govândarului. Nu sînt teolog, nici sociolog, dar pot să observ că unele dintre acestea sînt, altele, nu, agreate de biserică. Aşa a fost de secole! Totuşi, subiectul este extraordinar de vast şi nu poate fi expediat doar în cîteva sute de rînduri.

În pelerinaj Dumnezeu și omul se caută reciproc și se întîlnesc. „Pelerinajele au avut de-a lungul veacurilor o influenta benefica asupra vietii persoanelor si popoarelor: au contribuit la intrarea şi înnoirea vieţii religioase, au consolidat identitatea şi unitatea spirituala a comunităţilor umane dintr-o regiune, au contribuit la apropierea între Biserici naţionale diferite si intre grupuri etnice diferite, au contribuit la imbogatirea culturii popoarelor şi au imprimat civilizaţiei umane universale dinamica progresului spiritual, cautarea sacrului şi a vieţii veșnice”, spunea PF Daniel, patriarhul BOR.

Și totuși, deși pelerinajele nu au reprezentat niciodată un fenomen de masă în ortodoxie, aproximativ 250.000 de români merg în fiecare an în călătorii în ţară pentru pelerinaj religios. Părintele Contantin Stoica, purtătorul de cuvînt al Patriarhiei Române, spune că zonele care atrag cei mai mulţi pelerini sînt nordul Moldovei, mănăstirile din jurul Neamţului, Maramureşul şi Valcea. Pelerini atrage de asemenea şi Bucureştiul, dar şi mănăstirile din jurul capitalei, printre care Cernica, Pasărea sau Snagov. Şi în Prahova sînt cîteva mănăstiri care atrag, de asemenea, un număr important de persoane în circuite religioase, printre ele aflîndu-se cele de la Ghighiu, Zamfira şi Crasna. Cei mai mulţi pelerini merg la mănăstirile din ţară cu prilejul marilor sărbători religioase, cum ar fi Cuvioasa Parascheva (în octormbrie, la Iaşi), Sfântul Dumitru (octombrie, Bucureşti), Adormirea Maicii Domnului (august), dar şi Învierea şi Naşterea Domnului.

Banatul nu excelează în promovarea sfinților, Iosif cel Nou de la Partoș, patronul Banatului, fiind o rudă săracă a Sfintei Paraschieva, de exemplu! În orașul Lipova, Mănăstirea "Maria Radna" este cel mai important loc de pelerinaj din vestul țării al catolicilor, anual fiind vizitată de peste 80.000 de persoane. Începuturile vieții monahale la Radna se pierd în negura timpului, primele mențiuni datând din jurul anului 1327.Ele sînt legate de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, care a ridicat aici o mănăstire și o biserică închinată Sfântului Ludovic de Toulouse, unchiul său.

Există pelerinaje agreate și... ne-agreate de Biserică. Ca instituție! Din fericire, pelerinajul și jurămintele de sărăcie, castitate și supunere nu pot fi ordonate administrativ. Indiferent de sfînt, ermit, sau nu!

Anul acesta, aproape 30.000 de credincioși au trecut pragul mănăstirii Prislop din județul Hunedoara pelerinii venind să se închine la mormîntul părintelui Arsenie Boca, cel care a fost pentru o vreme duhovnic la această mănăstire, scria de curînd prietenul meu Ilie Pintea. Deși nu a fost canonizat de Biserica Ortodoxă, credincioșii îl numesc Sfântul Ardealului și spun despre el că încă face minuni, iar numărul pelerinilor care vin să se închine la mormântul său crește de la un an la altul.