La imboldul Prea
Onoratului Părinte Protopop de Reşiţa, Petru Berbentea, am încercat să scriu un
text referitor la moaşte şi pelerinaje, care va apărea în Foaia Govândarului. Nu sînt teolog, nici sociolog, dar pot să
observ că unele dintre acestea sînt, altele, nu, agreate de biserică. Aşa a
fost de secole! Totuşi, subiectul este extraordinar de vast şi nu poate fi
expediat doar în cîteva sute de rînduri.
În pelerinaj Dumnezeu și omul se caută reciproc și se întîlnesc. „Pelerinajele au avut de-a lungul
veacurilor o influenta benefica asupra vietii persoanelor si popoarelor: au
contribuit la intrarea şi înnoirea vieţii religioase, au consolidat identitatea
şi unitatea spirituala a comunităţilor umane dintr-o regiune, au contribuit la
apropierea între Biserici naţionale diferite si intre grupuri etnice diferite,
au contribuit la imbogatirea culturii popoarelor şi au imprimat civilizaţiei
umane universale dinamica progresului spiritual, cautarea sacrului şi a vieţii
veșnice”, spunea PF Daniel, patriarhul
BOR.
Și totuși, deși pelerinajele nu
au reprezentat niciodată un fenomen de masă în ortodoxie, aproximativ 250.000
de români merg în fiecare an în călătorii în ţară pentru pelerinaj religios.
Părintele Contantin Stoica, purtătorul de cuvînt al Patriarhiei Române, spune
că zonele care atrag cei mai mulţi pelerini sînt nordul Moldovei, mănăstirile
din jurul Neamţului, Maramureşul şi Valcea. Pelerini atrage de asemenea şi
Bucureştiul, dar şi mănăstirile din jurul capitalei, printre care Cernica,
Pasărea sau Snagov. Şi în Prahova sînt cîteva mănăstiri care atrag, de
asemenea, un număr important de persoane în circuite religioase, printre ele
aflîndu-se cele de la Ghighiu, Zamfira şi Crasna. Cei mai mulţi pelerini merg
la mănăstirile din ţară cu prilejul marilor sărbători religioase, cum ar fi
Cuvioasa Parascheva (în octormbrie, la Iaşi), Sfântul Dumitru (octombrie,
Bucureşti), Adormirea Maicii Domnului (august), dar şi Învierea şi Naşterea
Domnului.
Banatul nu excelează în
promovarea sfinților, Iosif cel Nou
de la Partoș, patronul
Banatului, fiind o rudă săracă a Sfintei Paraschieva, de exemplu! În orașul Lipova, Mănăstirea "Maria Radna" este cel
mai important loc de pelerinaj din vestul țării al catolicilor, anual fiind vizitată de peste 80.000
de persoane. Începuturile vieții monahale la
Radna se pierd în negura timpului, primele mențiuni datând din jurul anului 1327.Ele sînt legate de
regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, care a ridicat aici o mănăstire și o biserică închinată Sfântului Ludovic de Toulouse,
unchiul său.
Există pelerinaje
agreate și... ne-agreate de
Biserică. Ca instituție! Din fericire,
pelerinajul și jurămintele de sărăcie,
castitate și supunere nu pot
fi ordonate administrativ. Indiferent de sfînt, ermit, sau nu!
Anul acesta, aproape
30.000 de credincioși au trecut pragul
mănăstirii Prislop din județul Hunedoara
pelerinii venind să se închine la mormîntul părintelui Arsenie Boca, cel care a
fost pentru o vreme duhovnic la această mănăstire, scria de curînd prietenul
meu Ilie Pintea. Deși nu a fost
canonizat de Biserica Ortodoxă, credincioșii îl numesc Sfântul Ardealului și spun despre el că
încă face minuni, iar numărul pelerinilor care vin să se închine la mormântul său
crește de la un an la altul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu