14 jurnalişti, ucişi în 2014 în timpul misiunilor de
acoperire a conflictelor, între care americanul James Foley, executat de
jihadişti în Syria, şi jurnalista franceză Camille Lepage, ucisă în Republica
Centrafricană, au fost omagiaţi luni de către Newseum, muzeul american din
Washington dedicat presei, scrie BMTF pe www.m-securitynews.ro.
Cei 14 jurnalişti - 11 bărbaţi şi trei
femei - înscrişi în memorialul acestui muzeu interactiv îi reprezintă pe cei
peste 80 de jurnalişti ucişi anul trecut, potrivit Newseum.
Cu cele 14 nume noi, numărul reporterilor, fotografilor,
jurnaliştilor de radio şi televiziune, responsabililor de presă din lumea
întreagă care figurează în memorialul Newseum se ridică la 2.271.
Potrivit “contorului” macabru al Press Emblem Campaign, de
la 1 ianuarie 2015 şi pînă astăzi, 10 iunie 2015, 66 de reporteri, fotografi,
jurnalişti de radio şi televiziune, responsabili de presă au fost ucişi în
timpul misiunilor.
În octombrie 2006, la Bayeux, în nordul Franţei,
Organizaţia Reporteri fără Frontiere a inaugurat primul Memorial al Jurnaliştilor
din Europa, odată cu ediţia a 13-a a premiilor Bayeux-Calvados, pentru
corespondenţii de război.
Reporteri fără Frontiere au ales Bayeux, pentru că a fost
primul oraş eliberat de sub dominaţia naziştilor, in iunie 1944. Memorialul
Jurnaliştilor constă într-o zonă de promenadă, presărată cu pietre albe, pe care
sînt scrise numele reporterilor, fotografilor, jurnaliştilor de radio şi
televiziune, responsabililor de presă din lumea întreagă care au murit
exercitîndu-şi libertatea de exprimare.
Printr-o macabră coincidenţă, inaugurarea memorialului închinat
jurnaliştilor căzuţi la datorie din 1944 încoace, a coincis cu
asasinarea ziaristei Anna Politkowskaja în Rusia, cunoscută pentru reportajele
cutremurătoare din timpul războiului din Cecenia şi pentru opoziţia deschisă
faţă de regimul lui Vladimir Putin. „Riscul este o componentă a meseriei
noastre” afirma Anna Politkowskaja, cu
puţin timp înainte să moară.
În România, jurnalismul nu numai că nu este preţuit
astfel, dar este scuipat şi schimonosit de interese politice meschine şi represive,
transpartinice, care au transformat libertatea de exprimare într-un instrument
de reglare a propriilor conturi. Actuala legislație a muncii nu oferă protecție
reală angajaților
din presă, societățile
private sînt sufocate de o impozitare excesivă și depind, în mare parte, de interesele
baronilor locali, iar instituțiile
publice de media se află în continuare sub control politic, unii manageri se comport
ca adevăraţi feudali iar sindicatele sînt distruse şi ameninţate.
Soluția
pentru salvarea presei este la îndemîna
cetățeanului plătitor de taxe și impozite, care
trebuie să conștientizeze că jurnalismul
este un bun public și că presa independentă se află la temelia democrației. Federația Internațională a Jurnaliștilor consideră că „cetăţenii
trebuie să se implice şi să întrebe Guvernul
ce face cu banii noştri, în ce condiţii cheltuie bani pentru
instituţiile mass-media publice. Pentru că trebuie procedat în aşa fel încât
mass-media să nu fie controlată de către guvernanți şi să nu fie manipulată de către
politicieni. Jurnalismul şi mass-media trebuie să fie un bun public, precum
sănătatea. Este dreptul publicului de a fi informat.”
Jurnalismul a devenit azi mai primejdios ca niciodată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu