AFGANISTAN ŞI MAREA NEAGRĂ

“Lumea este un loc periculos, nu din cauza celor
care fac rău, ci datorită celor care asistă la el şi
nu fac nimic.”—Albert Einstein


Maşina securităţii în Afganistan devine din ce în ce mai mică. Un kamikaze a detonat, sîmbătă, un camion-capcană la intrarea într-un avanpost de luptă al NATO în centrul Afganistanului, provocînd moartea a două persoane şi rănirea altor peste 100, dintre care 77 de militari ai coaliţiei. Talibanii au revendicat atacul pe site-ul lor de Internet. "Un kamikaze taliban a detonat un vehicul plin cu explozibili la intrarea în Postul de comandă avansat (COP) din Sayed Abad, în provincia Wardak", arată un comunicat al Forţei NATO în Afganistan (ISAF), publicat duminică. "Doi civili afgani au fost ucişi (...), 77 de militari ai ISAF şi cel puţin 25 de civili afgani au fost răniţi, fără ca vieţile lor să fie însă puse în pericol", a precizat aceasta. ISAF nu comunică niciodată naţionalitatea soldaţilor răniţi sau ucişi dar majoritatea forţelor NATO din provincie sînt americane. Un bilanţ precedent, anunţat de armata americană, menţiona 89 de răniţi, dintre care 50 de militari americani!

Sîmbătă, talibanii au afirmat într-un comunicat că 11 septembrie a fost un "pretext al colonialismului american" în Afganistan, amintind că afganii nu au jucat niciun rol "în atacurile împotriva Statelor Unite". La aproape un an de la 11 septembrie 2001, eram în Afganistan. Astăzi, situaţia de acolo pare să o fi luat complet razna! Războiul pare că se află în impas, acest lucru practic însemnînd că forţa multinaţională pierde - din cauza timpului care lucrează în defavoarea sa, pe fondul repetatelor anunţuri de retragere ale statelor europene. Unul dintre comandanţii trupelor britanice, Mark Carleton-Smith, a făcut, la un moment dat, o afirmaţie, gîndită, de altfel, de mai toţi oficialii: „Noi nu vom cîştiga războiul ăsta”, adăugînd că singura şansă pe care o mai are Occidentul de a ieşi din conflict este de a se angaja în negocieri cu talibanii! Este şi placa pe care preşedintele Kharzai, după ce şi-a făcut "plinul" din donaţiile generoase ale comunităţii internaţionale, o pune la nesfîrşit(Karzai susţine introducerea unor talibani în administraţie şi reconcilierea cu unii lideri militari, iar măsura lui este sprijinită de NATO şi Washington)! Ok, nimănui pare să nu-i placă trupele americane, mai ales cînd ocupă şi omoară în stînga şi-n dreapta. Însă esenţa comportamentului taliban este absurditatea, iraţionalul, şi după cum se vede, Vestul a uitat acest lucru.Talibanii reuşesc, tot mai frecvent, să ridice sute de luptători pentru a asedia Kabulul. Atacurile şi atentatele comise în plină zi sînt tot mai frecvente. Chiar dacă forţa mutinaţională ar reuşi să pacifice Afganistanul, pînă la dezintegrarea totală a alianţelor strategice din zonă, efectul ar fi probabil foarte limitat în timp şi, probabil, mai toată lumea este convinsă de întoarcerea regimului taliban. Toţi jucătorii-cheie au discuţii secrete şi separate cu insurgenţii-talibani! Păstrarea alianţelor în Afganistan, în timp ce se negociază pacea, poate fi un lucru înşelător. În primul rînd, războiul este complex, iar actorii implicaţi îşi urmăresc propriile scopuri. Alianţa Nordului (care a ajutat la îndepărtarea de la putere a molahului Mohammed Omar, în 2001), de exemplu, se opune introducerii talibanilor în guvern şi chiar oricăror negocieri cu ei. De altfel, în 2010, liderul Amrullah Saleh a demisionat din funcţia de director al Serviciului de Informaţii, în semn de protest faţă de politica lui Karzai privind talibanii. Saleh a declarat că orice armistiţiu va duce la remobilizarea forţelor Alianţei Nordului : "Nu mă obligaţi să-mi iau pistolul"! Bezna gîndirii talibanilor nu va muri odată cu pacificarea Afganistanului. Cu atît mai puţin dacă forţa multinaţională se va retrage fără să-şi atingă scopurile, bune sau proaste, pentru care a început conflictul. România are o poziţie consecventă în această privinţă, iar prezenţa celor 2000 de militari români certifică angajamentul politic.

România a devenit cel mai important partener al Statelor Unite în regiune şi după ce a acceptat amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice, iar Traian Băsescu este aşteptat mîine, la Washington, într-o vizită de lucru în care SUA şi România vor stabili „un nou nivel al relaţiilor politice şi de securitate". Bucureştiul joacă, acum, două cărţi americane în zonă: nevoia Washingtonului de a ocoli Rusia pe traseul spre principala axă a secolului 21, aşa cum a fost trasată de experţii militari ai marilor puteri: Golful Aden-Golful Persic-Shanghai şi nu în ultimul rînd intenţia nedeclarată a Statelor Unite de a ţine sub control Rusia, această ţară pe care ministrul german al Apărării a pus-o pe lista „statelor dificile", alături de China şi India. Pe 2 mai a.c., Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a pus la dispoziţia Statelor Unite nu doar aeroportul de la Kogălniceanu, ci şi Portul Constanţa pentru tranzitul soldaţilor şi tehnicii militare americane.

Aşa stînd lucrurile, nu înţeleg de ce mass-media publice nu acordă o importanţă mai mare Afganistanului, dar mi se pare complet bizară informaţia potrivit căreia, Consiliul de Administraţie al unei media publice DESFIINŢEAZĂ postul de corespondent la Washington... Moscova este alarmată de prezenţa americanilor la Marea Neagră, dar cred că nu are legătură cu postul public... Sau are?