Contractori de securitate sau poliţie?

Un raport al Congresului american, presat de opinia publică să găsească o explicaţie pentru criza în care se zbate cea mai puternică economie din lume, a făcut prima pagină, zilele trecute. O gestionare hazardată a contractelor încheiate de Pentagon în cadrul conflictelor din Iraq şi Afganistan, cu firme de securitate privată, de exemplu, a determinat o risipă de 30 de miliarde de dolari, afirmă o comisie de anchetă a Congresului american, relatează AFP, citat de Mediafax. Armata americană s-a sprijint enorm pe contractanţi terţi, în special companii de securitate private, în ultimul deceniu. "Statele Unite depind prea mult de contractanţi", apreciază Shays şi Thibault, cei doi copreşedinţi ai comisiei. Sigur, nu spune nimeni că securitatea este ieftină, dar nici că lumea evoluează, iar în secolul 21 securitatea privată are posibilitatea să devină primul pilon de apărare, în diferitele scenarii de evoluţie a societăţii omeneşti. Companiile de securitate privată joacă deja un rol important în operaţiunile internaţionale de gestionare a crizei din Iraq şi Afganistan, protejînd oamenii şi echipamentul militar. Aceste companii ar putea fi în Libia în curînd! 43% din companiile ce au semnat Codul de conduită internaţional provin din Europa, doar 21% fiind din SUA. 54% din militarii din Iraq şi Afganistan sînt contractori. În prezent, în Afganistan sînt înregistrate 52 de societăţi private de securitate, afgane şi internaţionale, acest sector fiind considerat unul înfloritor şi furnizor a zeci de mii de locuri de muncă. Karzai spune că sînt aproximativ 50.000 de persoane care lucrează pentru aceste companii. Andy Bearpark, Director General la British Association of Private Security Companies, a declarat, recent, că cererea pentru astfel de operaţiuni creşte. Anul viitor, însă, este an electoral pe ambele maluri ale Atlanticului, iar "simpatia" decidenţilor politici, arătată faţă de contractorii privaţi scade proporţional cu evoluţia campaniilor electorale. În aceste condiţii, toată lumea discută despre bani, mai puţin despre riscurile la care se supun contractorii privaţi în raport cu autorităţile locale din zonele unde acţionează şi, m-aş referi special la Afganistan, locul în care România are desfăşuraţi peste 1000 de militari, iar anul 2014, de retragere completă, este aproape.

Am mai scris despre situaţiile limită şi hărţuirea obraznică la care sînt supuşi "expaţii" din Afganistan - contractori, jurnalişti, lucrători umanitari etc - de agenţii de scuritate şi poliţia din această ţară. Potrivit informaţiilor pe care le deţin, în ultimii 10 ani, de la alungarea talibanilor de la putere, Kabulul a devenit un RAI al corupţiei, iar poliţiştii locali - formaţi de NATO! - au devenit din ce în ce mai îndrăzneţi. Ei percep taxe de protecţie chiar şi de la contractori de securitate afgani, Panjsir, cu permise de port-armă şi documente în regulă, angajaţi la companii înregistrate! Aceşti poliţişti au arestat chiar mercenari de la companii mari de securitate, "expaţi", cu permise de port-armă, licenţe şi scrisori de acreditare de la ISAF şi de la Ministerul afgan de Interne. Companiile afgane de securitate sînt tratate mult mai rău, în funcţie de cine le deţine! Fiecare contract de securitate în Afganistan conţine norme specifice de angajament, însă nici unul nu te protejează în faţa corupţiei structurilor de securitate afgane care par că acţionează după bunul plac. "Legendele urbane" cu 1000 de dolari pe zi, astăzi, în Afganistan sînt doar LEGENDE! "Plăţile generoase" în industrie, pentru 12 luni, se ridică la 120.000 de dolari, adică mai puţin decît cîştigă un colonel de puşcaşi marini sau un angajat al USAID. Sigur, există bonusuri, care depind, însă, de performanţele excepţionale ale mercenarului şi de profitul companiei angajatoare, însă ele sînt ocazionale. Sigur, într-un spaţiu al corupţiei endemice, mercenarul este de preferat poliţistului corupt în procesul de impunere a legii. Numai că, autorităţile afgane îşi doresc retragerea trupelor străine în 2014 şi crearea, "pe repede înainte" a unor forţe de securitate proprii! Operaţiunea decurge greu, din mai multe motive, unul fiind "existenţa" acestor companii de securitate care oferă cîştiguri mai mari decît statul afgan!

Preşedinţia afgană a anunţat încă din octombrie 2010 interzicerea în Afganistan a activităţilor principalelor opt societăţi private de securitate, printre care şi fosta Blackwater. Conform ordinului, preşedintele Hamid Karzai ar fi dorit interzicerea totală a acestora pînă la sfîrşitul anului, relatează AFP. După obţinerea unor contracte importante în zona Kabulului, de către compania deţinută de familia sa, Ordinul a rămas "în coadă de peşte"! Pentru a-şi motiva gestul, Karzai, nu s-a dat în lături de la a acuza PMC-urile de colaborare cu teroriştii, comerţ ilegal de armament şi prostituţie. Karzai - susţinut şi de secretarul american Hillary Clinton - a acuzat compania de securitate ArmorGroup că nu şi-a îndeplinit obligaţiile, în 2007 şi 2008, perioadă în care agenţi angajaţi la ambasada Statelor Unite în Afganistan "au frecventat bordeluri". Angajatorul lor "era la curent cu activităţile acestora", a precizat Departamentul de Justiţie, fără a se face referire la latura profesională a muncii prestate! Ambasadorul Statelor Unite la Kabul, Karl Eikenberry, l-a anunţat, însă, pe preşedintele afgan, în februarie anul acesta, că angajarea a încă 25.000 de mercenari suplimentari, de către companiile private de securitate este necesară pentru continuarea proiectelor de dezvoltare în Afganistan, o poziţie căreia Karzai i s-a opus cu fermitate, transmite MEDIAFAX, citînd AFP. Aceste companii, străine sau afgane, lucrează cu forţele internaţionale, cu Pentagonul, cu reprezentanţa ONU, ambasadele, PRT-urile, companiile responsabile cu gestionarea ajutorului internaţional în valoare de miliarde de dolari, cu organizaţiile neguvernamentale şi presa occidentală. Ele asigură în special securitatea convoaielor sau a şantierelor de construcţie din ţară. "Ele reprezintă un sistem de securitate paralel guvernului afgan", care a decis desfiinţarea lor pînă la sfîrşitul anului, precizase Karzai, care a denunţat "corupţia" pe care o generează acestea. "De ce s-ar angaja un tînăr afgan în poliţie cînd poate găsi un loc de muncă la o societate de securitate cu o mare marjă de manevră şi puţină disciplină?", se întrebase el, subliniind salariile atractive acordate de aceste companii.