Fostul preşedinte afgan Burhanuddin Rabbani, desemnat de Guvern să negocieze pacea cu talibanii, a fost ucis marţi într-un atentat sinucigaş comis în centrul Kabulului.
Atentatul a avut loc pe strada pe care locuieşte Rabbani, situată într-un cartier modern care adăposteşte numeroase ambasade şi unde talibanii kamikaze au desfăşurat o serie de atacuri mortale în urmă cu o săptămînă. Poliţia afgană a confirmat moartea fostului preşedinte, în atentatul care a provocat rănirea mai multor persoane la domiciliul acestuia din Kabul. Rabbani a fost ucis de un fals emisar taliban, un kamikaze care a ascuns bomba în turban, a anunţat poliţia afgană. Actualul şef al statului, Hamid Karzai, a decis să îşi scurteze sejurul în Statele Unite, după anunţul privind asasinarea lui Rabbani, a anunţat purtătorul său de cuvînt la Kabul. Acesta s-a întîlnit, totuşi, cu Barak Obama care i-a promis că SUA se va ţine de cuvînt şi va "pacifica Afganistanul"! "Acest gen de atac laş nu face decît să întărească hotărîrea noastră de a colabora cu guvernul şi cu populaţia afgană pentru a pune capăt rebeliunii şi a construi un Afganistan paşnic şi prosper", se afirmă în comunicatul Ambasadei SUA la Kabul.
Rabbani şi-a început cariera în 1971, cînd a devenit şef al Jamiat-e-Islami, partid islamist format de unul dintre grupurile de mujahedini care au luptat împotriva forţelor sovietice, în urma invaziei URSS din Afganistan, în 1979. De etnie tadjică, Rabbani a devenit preşedinte al unui guvern de coaliţie, şubred, al mujahedinilor, în 1992, după prăbuşirea guvernului comunist pro-sovietic. Lupta pentru putere dintre grupurile de mujahedini, divizate pe linii etnice, a stîrnit sîngerosul război civil, care a dus la moartea a zeci de mii de oameni. Preşedinţia Rabbani s-a încheiat în 1996! După acest moment, a devenit şef al Alianţei Nordului, care a luptat alături de forţele internaţionale pentru înlăturarea talibanilor de la putere, în 2001. Rabbani a revenit în actualitatea politică 10 ani mai tîrziu, în octombrie 2010, cînd Karzai l-a numit şeful Consiliului de Pace cu talibanii şi, potrivit analiştilor militari, se pare că a fost persoana cea mai potrivită pentru acest demers complicat.
Analistul pe probleme de apărare, Ikram Sehgal, a spus că "talibanii au fost dispuşi să vorbească cu Rabbani. Nu au avut încredere deplină în el, pentru că se găsea de partea cealaltă a baricadei, însă l-au considerat întotdeauna o persoană onestă, cu o poziţie verticală"! "Această pierdere este uriaşă, va fi foarte greu de înlocuit", spune Sehgal, care este de părere că întregul proces de negociere trebuie reluat de la zero! O soluţie politică între Guvernul de la Kabul şi talibani ar permite trupelor Coaliţiei Multinaţionale să se retragă, în 2014. Moartea lui Rabbani pune sub semnul întrebării acest termen al retragerii. "Visul Americii de a se retrage paşnic pînă în 2014 nu se va materializa", este de părere şi expertul în securitate pakistanez, colonel în rezervă, Munir Khalid. Khalid crede că retragerea va fi amînată cu un an! În absenţa unui negociator credibil, singura soluţie rămîne forţa. Raidurile nocturne ale soldaţilor de elită din cadrul forţelor internaţionale - esenţial americane - pentru a-i captura sau ucide pe liderii talibani produc "nenumărate" efecte contraproductive în opinia publică afgană şi pun în pericol vieţile civililor, potrivit unui studiu, citat de AFP. Comandouri de elită, formate din militari din cadrul forţelor speciale americane, şi-au multiplicat în ultimii ani aceste atacuri scurte din cursul nopţii. Forţa NATO îşi îndepărtează simpatia sătenilor şi ruinează eforturile militarilor străini de a "cuceri inimile şi sufletele" populaţiei, apreciază într-un raport publicat luni Fundaţia Open Society a miliardarului american George Soros şi organizaţia neguvernamentală afgană The Liaison Office (LTO). Potrivit acestor cercetători, numărul acestor raiduri s-a mărit de cinci ori în perioada februarie 2009 - decembrie 2010, cu o medie de 19 operaţiuni pe noapte.
Moartea lui Rabbani, este ultimul, dintr-un lung şir de evenimente, care indică faptul că insurgenţa a schimbat tactica: de la atentatele cu IED, pe cîmpul de luptă, la mai spectaculoase asasinate. O evoluţie firească, de altfel, pe care am regăsit-o şi în Iraq. În iulie, un atentator sinucigaş l-a ucis pe Ahmed Wali Karzai, fratele vitreg al preşedintelui Karzai, schimbînd dinamica în sudul Afganistanului, unde el a fost un "broker" de putere. Asasinatul a pus, atunci, din nou, în discuţie situaţia de securitate din Afganistan, ridicînd serioase semne de întrebare cu privire la progresul real făcut în teatrul de operaţii. Uciderea lui Rabbani, ieri, este de natură să ridice îndoieli serioase, atît în interiorul, cît şi în afara Afganistanului, cu privire la cursul războiului împotriva talibanilor.
P.S.: Asasinarea lui Rabbani, deteriorarea securităţii şi planificata retragere a trupelor internaţionale din Afganistan au efecte neaşteptate. În special pe piaţa... imobiliară! Proprietarii afgani de imobile se tem că vor rămîne fără clienţi. Ameninţarea începe deja să se facă simţită în valoarea chiriilor. Cartierul Sherpur este o insulă de bogăţie în Kabul, capitala Afganistanului, cu locuinţe de lux cu piscine şi chirii scumpe cerute de proprietarii acestora, care se tem totuşi de o explozie a acestei bule imobiliare odată cu retragerea trupelor străine. Locuinţele opulente din Sherpur aparţin afganilor bogaţi care s-au îmbogăţit şi mai mult de pe urma închirierii acestora pentru ONG-uri şi funcţionari străini, însă în ultima perioadă proprietarii au început să rămînă fără chiriaşi. Multe dintre aceste case erau puse la dispoziţia organizaţiilor internaţionale în schimbul unor chirii care uneori depăşeau 30.000 de dolari lunar şi reprezentau un adevărat paradox într-o ţară distrusă de sărăcie şi război. "În urmă cu două luni îmi închiriam casa în schimbul sumei de 12.000 de dolari. Apoi am scăzut chiria la 8.000 de dolari, dar chiar şi aşa nu-mi bate nimeni la uşă", a declarat pentru agenţia spaniolă Fazululá, un proprietar care, cu puţin timp în urmă, avea în chirie angajaţi ai Ambasadei Spaniei la Kabul. "Piaţa noastră (imobiliară) se află în dificultate de vreo patru luni. Nici o ONG străină nu vrea să mai închirieze nimic", explică un agent imobiliar. În cea mai mare parte din ţară, un angajat cîştigă între 1,5 şi 2 dolari pe zi, iar cei mai mulţi afgani dau vina pe străini pentru preţurile proprietăţilor din Kabul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu