MARŢI, 13: KABOOM

Atacul de marţi, din centrul Kabulului, care a durat peste 20 de ore!, este, cu siguranţă, cea mai bătălie din capitala afgană din ultimii 10 ani! E greu de estimat cîţi atacatori au fost însă, martori oculari afirmă că după "ieşirea" din scenă a mai multor atacatori sinucigaşi, care au creat breşele de securitate necesare, sute de insurgenţi, înarmaţi cu AK-uri, PKM-uri şi sisteme indirecte de incendiere au luat cu asalt Abdul Haq Circle, adică "Zona Verde" din Kabul, unde se află ambasada americană şi Cartierul GEneral al ISAF (cunosc grădina cu trandafiri de acolo! E superbă!). Mai multe mortiere, de 82 mm, au declanşat un tir susţinut asupra zonei puternic securizate. Unul dintre acestea s-a aflat chiar pe o clădire neterminată din imediata apropiere a Abdul Haq Circle, cu vedere directă la HQ ISAF. Şase sau şapte rachete au aterizat în interiorul complexului ambasadei SUA. Sute de atacatori au fost ucişi de un militar afgan care, la aproximativ 30 de minute de la declanşarea atacului, s-a urcat într-un Mi-24 şi a tras pînă a rămas fără muniţie! Rapoartele din ziua de marţi, 13, spun că sute de alţi atacatori se află ascunşi în tot oraşul, gata să atace în valuri întreaga noapte. Că rapoartele au fost corecte, s-a văzut, atacul a durat mai bine de 20 de ore! Cel puţin 14 afgani, civili şi poliţişti, au fost ucişi în atacuri. Alţi 19 au fost răniţi, conform ISAF, care precizează că au fost răniţi şi şase dintre militarii săi. Ultimii doi kamikaze blocaţi de marţi într-o clădire abandonată din Kabul au fost ucişi miercuri dimineaţă, a declarat Siddiq Siddiqi, purtătorul de cuvînt al Ministerului afgan de Interne. "Ultimii agresori au fost ucişi. Au fost şase terorişti în această clădire şi toţi sînt morţi", a declarat Siddiqi.

Minimalizînd dimensiunea acestor atacuri, ambasadorul american Ryan Crocker, a apreciat că "dacă aceasta este tot ce pot face insurgenţii (...), aceasta indică slăbiciunea lor". Ambasadorul american a făcut referire la o ofensivă de amploarea celei din 1968, "Ofensiva TET", lansate de trupele Vietcong în timpul războiului din Vietnam. "Mai important, capitala Kabul fiind în mîinile forţelor de securitate afgane, este un adevărat succes al acestora", a adăugat ambasadorul, în condiţiile în care valul de atacuri lansate de la începutul anului 2011 împotriva unor obiective sensibile din Kabul face ca analiştii şi cetăţenii afgani să aibă îndoieli în legătură cu capacitatea forţelor locale de a prelua controlul securităţii de la NATO, care a început să-şi retragă trupele. Sigur, politic pot să înţeleg declaraţia oficialului SUA, însă, în situaţia tactică de acolo îmi aduce aminte, zîmbind, de ultimul ministru iraqian al informaţiilor, din Guvernul Saddam Hussein, Al-Sahaf, care ne spunea, la ultima sa conferinţă de presă, că americanii vor fi zdrobiţi, deşi tancurile Abrams A-1 mărşăluiau pe străzile de la periferia Baghadadului. "Bine, dar tancurile"?, întrebam noi. "E o minciună, o manipulare! Nu există tancuri în Baghdad", spunea Sahaf, refuzînd să vadă realitatea. Acum, Crocker îi ţine locul şi refuză evidenţa: autorităţile afgane, în frunte cu preşedintele Kharzai, NU CONTROLEAZĂ NICI MĂCAR CAPITALA ŢĂRII, ce să mai vorbim de provincii, unde lorzii războiului, feudali de secol X-XII, se alătură "cauzei naţionale", sau nu!

Ba, mai mult! Afganii de rînd îi percep pe reprezentanţii Coaliţiei Multinaţionale ca pe o "parte a problemei" şi nu ca pe "rezolvarea" acesteia. Şi au şi motive: Kharzai a renunţat să mai fie preşedintele ţării şi s-a transformat într-un lord al războiului, cu cantităţi uriaşe de bani pompate de statele Occidentale. Corupţia şi şpaga măruntă a atins cote inimaginabile, iar securitatea individuală ţine direct de cîţiva bănuţi. Kharzai nu numai că nu luptă împotriva acestui flagel, ba chiar l-a perfecţionat în anii celui de-al doilea mandat, "furat", la rîndul său. Structurile afgane de securitate, oficiale, şi miliţiile, terorizează populaţia de rînd care îşi doreşte revenirea talibanilor la putere!
Chiar rapoartele organizaţiilor internaţionale confirmă acest lucru. Potrivit unui raport al organizaţiei Human Rights Watch (HRW), “Just Don’t Call It a Militia”, grupările militare susţinute de ISAF şi de guvernul afgan terorizează şi jefuiesc populaţia pe care ar trebui să o protejeze. Acest lucru face să crească susţinerea populaţiei faţă de insurgenţi. Grupările sînt formate după modelul miliţiilor sunnite iraqiene care au trecut de partea autorităţilor de la Bagdad, şi au fost create pentru a se pune capăt lipsei de securitate şi a cristaliza instinctul de autopărare la populaţiei afgane. Afganii consideră însă că aceste grupuri sînt o ameninţare la viaţa lor. Aşa că, nu este de mirare că ofensivele talibanilor sînt tot mai îndrăzneţe.

Potrivit unor rapoarte RUMINT, forţele de securitate se aşteptau la un atac masiv pe teritoriul ţării după asasinarea lui Osama Ben Ladden. Gruparea Haqqanis, liderul favorit al serviciului paqistanez de spionaj, ISI, în Afganistan, pare că se află la originea ultimelor atacuri de proporţii, precum cel de marţi, 13 septembrie, sau cel de sîmbăta trecută, cînd un atentator sinucigaş taliban a aruncat în aer un camion încărcat cu explozibili la intrarea într-o bază NATO de la Sayed Abad, în regiunea Wardak. Armata americană chiar a anunţat luni că reţeaua teroristă Haqqani este responsabilă de atentatul cu camion capcană soldat cu 100 de răniţi, dintre care 77 de soldaţi ai coaliţiei.
Într-un discurs ţinut chiar marţi, la Chicago, senatorul republican Mark Kirk care a încheiat de curînd un turneu de două săptămîni în Afganistan, efectuat în calitate de ofiţer în rezervă, declara public că "Pakistanul a devenit principala ameninţare pentru Afganistan. Serviciile secrete pakistaneze reprezintă cel mai mare pericol pentru guvernul afgan. De asemenea, este o ameninţare uriaşă pentru trupele americane. Să fim bine înţeleşi: mulţi americani au murit în Afganistan din cauza ISI (serviciile secrete pakistaneze)", a spus Mark Kirk. Senatorul, ofiţer de marină în rezervă, specializat în informaţii militare, a mai afirmat că reţeaua Haqqani beneficiază de sprijinul serviciilor secrete pakistaneze. La rîndul său, secretarul american al apărării, Leon Panetta, a cerut ieri Pakistanului să acţioneze împotriva reţelei Haqqani, afiliată talibanilor şi pe care o consideră responsabilă de atacul ce a vizat marţi cartierul general al NATO şi ambasada americană din Kabul, informează AFP. "Cerem constant pakistanezilor să-şi folosească influenţa pentru a evita acest tip de atacuri ale reţelei Haqqani, dar s-au înregistrat foarte puţine progrese în acest domeniu", a declarat responsabilul american ziariştilor la bordul avionului său în cursul unei deplasări spre San Francisco, în California. "Nu vă voi spune cum vom soluţiona această problemă. Dar vă spun simplu că nu vom lăsa ca acest tip de atacuri să aibă loc", a adăugat el.

Aceste lucruri se ştiau deja, dar au fost constant minimalizate. Pakistanul nu a avut niciodată aceleaşi interese cu Statele Unite în Afganistan, iar acum, statul taliban pare că va prinde contur. Înainte sau după 2014, dată la care, din motive strict politice şi electorale, forţele ISAF au anunţat că se vor retrage în totalitate, oferint un orizont de aşteptare forţelor talibane şi susţinătorilor lor din ISI.