Rusia „puştiului teribil” Dimitri Medvedev îşi propune să achiziţioneze din Franţa, pentru aproape 1 miliard de euro, o navă amfibie de atac, un portelicopter, din clasa Mistral şi cîteva submarine germane din Proiectul 212. Marinarii francezi o numesc fără prea multă modestie „navă de intervenţie". Această maşinărie de 20.000 de tone, care este capabilă să transporte pînă la 900 de puşcaşi marini, pînă la 70 de blindate, între care 13 tancuri, şi 16 elicoptere, va face diferenţa în Marea Neagră, numită de Băsescu „lac rusesc” şi băgînd groaza în Turcia şi Alianţa Nord-Atlantică! Coincidenţă, sau nu, o astfel de navă militară franceză a ancorat pe rîul Neva, la 1 km de Ermitaj, alimentînd temerile Georgiei şi ale altor state fost sovietice că astfel de arme ar putea fi folosite de Rusia pentru intimidarea vecinilor, scrie AP, preluată de Frontline-Banat. Să fie întîmplător planul de pace „moşit” de soţul Carlei, între Georgia şi Rusia?
Într-o declaraţie pentru mass-media de la Moscova, şeful flotei militare ruse a subliniat că, în conflictul ruso-georgian din august 2008, o astfel de navă ar fi permis Flotei din Marea Neagră să-şi rezolve toate obiectivele în decurs de numai 40 de minute. „Cu dotările din prezent, am avut nevoie exact 26 de ore pentru aceasta", a explicat amiralul Vîsoţki. Urgenţa cu care Rusia a angajat discuţii pentru a achiziţiona un portelicopter nou din Franţa şi mai multe submarine moderne din Germania nu ar fi deloc întîmplătoare, în opinia expertului ucrainean Mihail Samus, de la Centrul pentru studii în domeniul armatei din Kiev. El declară în săptămînalul ucrainean „Kommentarii" că Moscova ar avea nevoie de întreg acest arsenal în eventualitatea agravării relaţiilor cu Ucraina în 2017, cînd expiră contractul ruso-ucrainean privind staţionarea Flotei Rusiei din Marea Neagră la Sevastopol. Expertul subliniază că aceste nave şi-ar putea demonstra utilitatea în cazul în care Moscova va dori să vorbească pe un ton dur cu o „oarecare ţară mică, dar mîndră" şi nu lasă dubii că Rusia are un plan concret de acţiuni în Marea Neagră.
„De ce vrea Rusia să cumpere aceste nave incredibil de costisitoare din străinătate mai degrabă decît să le construiască acasă? De ce autorităţile de la Moscova intenţionează să investească fonduri uriaşe în industria europeană de apărare mai degrabă decît în sectorul militar-industrial al Rusiei? Mai ales acum, cînd industria de apărare rusească are nevoie de bani ca de aer. Fluxul de petrodolori a secat, exportul se diminuează treptat-treptat şi, prin urmare, este extrem de valoroasă fiecare comandă făcută de stat", se întreabă Mihail Samus, care supralicitează coerenţa „brîului portocaliu” de la Marea Neagră. În opinia sa, totul se explică prin faptul că Rusia are nevoie urgent de „nava de intervenţie" franceză şi de submarinele germane, întrucît industria de apărare rusă va fi capabilă de a crea noi modele de armament în zece ani, nu înainte. „Dar, se pare, Moscova nu poate să aştepte un timp atît de lung", consideră el, indicând că „toate aceste măsuri reprezintă o dovadă clară a pregătirilor de un nou conflict în regiunea Mării Negre". Dacă facem abstracţie de comentariile din presa portocalie de la Kiev, care insinuează pregătirea unui nou conflict cu Georgia, mai aproape mi se pare posibilitatea ca Rusia vizionarului Medvedev să se pregătească de un conflict chiar cu Ukraina, sau cu ce ar mai rămîne din Ukraina în perspectiva ruperii acestei ţări nou apărute după căderea Uniunii Sovietice. Zona Odessa şi Crimeea sînt regiunile cele mai interesante! Rusia are toate argumentele să-şi focalizeze atenţia pe zona de la nord de Dunăre pînă spre Nistru, pe teritoriul Republicii Moldova. În Ucraina, Moscova are în vedere zona care se întinde de la Odessa, pe care mulţi îl văd ca pe un oraş rusesc unde se vorbeşte româneşte şi idish!, incluzînd portul Mikolaiv, pînă la Peninsula Crimeea, cartierul general al Flotei ruse a Mării Negre.
Deocamdată, nave moderne şi material tehnic sofisticat vor securiza frontierele Abhaziei şi Osetiei de Sud cu Georgia, a declarat, comandantul trupelor de frontieră ruse, generalul Aleksandr Manilov. „Se vor utiliza mijloace tehnice moderne, între care nave, şalupe, radare, material optic şi sisteme cu infraroşu pentru a garanta securitatea Abhaziei şi Osetiei de Sud în cadrul acordurilor bilaterale semnate cu aceste ţări", a explicat Manilov, citat de ITAR-TASS. „Rusia şi-a asumat obligaţia de a asigura securitatea la graniţele acestor state şi tot ceea ce este necesar pentru această misiune va fi îndeplinit," a adăugat el. După conflictul militar ruso-georgian din august 2008, pe teritoriul Abhaziei au fost desfăşuraţi pentru îndeplinirea unor „sarcini de luptă" peste 1.000 grăniceri ruşi. În această fostă regiune georgiană, circa 350 de kilometri de graniţă (215 maritimă, 98 terestră şi 39 fluvială) se află sub controlul Rusiei.
Dezbina si Domina!
RăspundețiȘtergere