JURNAL DE CHIŞINĂU. Ziua a 5-a.

OSCE, după ce le-a suflat o lecuţă întrie buşi ruşîlor şi moldovienilor, îmi dă dreptate la tot ce am scris pînă acum. ADICĂTELEA, nici vorbă de implicarea României în evenimentele din 6-7 aprilie 2009. Nu că nu ar fi fost voinţa, ci... nema putirinţa! Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu a găsit nicio dovadă a implicării României în protestele de la începutul lunii aprilie, iar manifestanţii îşi exprimau doar frustrarea faţă de perspectiva prelungirii conducerii ţării de către comunişti, a declarat Philip Remler, şeful misiunii OSCE în Moldova, citat de Reuters. Prezentând, la 23 aprilie, raportul întocmit de OSCE în legătură cu modul de desfăşurare a alegerilor din 5 aprilie din Republica Moldova, Remler a precizat că mai puţin de 10% dintre moldoveni sunt în favoarea unirii ţării lor cu România. 'Nu este un curent puternic, este vorba de o minoritate foarte mică', a subliniat şeful OSCE. Raportul OSCE susţine că scrutinul din acest an a fost mai puţin democratic decât cel din 2005, existând semne serioase de întrebare în privinţa felului în care au fost pregătite listele de vot. Monitorii OSCE au constatat nereguli atât în procesul de pregătire a alegerilor, cât şi în desfăşurarea scrutinului, prin contrast cu alegerile din 2005, catalogate de către acelaşi document drept 'predominant' libere şi corecte. În timpul campaniei electorale, se precizează în document, guvernul moldovean 'a iniţiat, readus în discuţie şi publicat acuzaţii la adresa mai multor lideri ai opoziţiei pentru evenimente care au avut loc cu mult timp în urmă'. 'Dacă actuala atmosferă vitriolică nu este depăşită, s-ar putea ajunge la organizarea de noi alegeri', ceea ce ar putea însemna 'un dezastru pentru Moldova', care este puternic afectată de criza financiară şi economică globală. 'Guvernul a spus că nu prea mai are bani, aşa că are nevoie de un parlament care să gestioneze criza', a mai spus Rempler. În cursul acestei săptămâni mai mulţi oficiali europeni s-au deplasat la Chişinău, în încercarea de a media între partidele de opoziţie şi comuniştii câştigători ai scrutinului din 5 aprilie. Miercuri, premierul ceh Mirek Topolanek, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, s-a deplasat în republica Moldova. Vineri, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate comună, Javier Solana, a efectuat o vizită la Chişinău, în cursul căreia a avut întrevederi cu preşedintele parlamentului, Marian Lupu, cu liderii opoziţiei din noul parlament de la Chişinău şi, în final, cu preşedintele Vladimir Voronin. Toate întrevederile s-au desfăşurat cu uşile închise, iar singurele declaraţii au fost făcute după întrevederea cu Voronin, fără a se accepta însă şi întrebări din partea presei. Solana va prezenta luni şefilor diplomaţiilor din UE concluziile vizitei sale la Chişinău, în cadrul Consiliului Afacerilor Generale şi Relaţiilor Externe de la Luxemburg. Sâmbătă, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Thomas Hammarberg efectuează o vizită în Republica Moldova, în cadrul căreia va avea întrevederi cu conducerea ţării, cu reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai Centrului pentru Drepturile Omului. Hammarberg este însoţit şi de un expert în medicină legală, împreună cu care vizitează secţii de poliţie şi penitenciare. Scopul vizitei sale este de a examina situaţia în privinţa respectării drepturilor omului, în urma multiplelor acuzaţii de maltratare din partea poliţiştilor a celor deţinuţi. Duminică seara a sosit la Chişinău şi o delegaţie a Parlamentului European care îl are ca membru, cred, pe cel mai prost euro-parlamentar român, Marian-Jean Marinescu, un fel de Marie-Jean Ion al politicii dîmboviţene aciuite pe la Bruxelles.!