AFGANISTAN 31

Ministrul Apărării din Republica Moldova, Vitalie Marinuţă, a depus ieri flori la memorialul „Feciorilor Patriei – Memorie Eternă”, unde a fost marcată a 31-a aniversare de la intrarea trupelor sovietice în Afganistan, informează un comunicat al Ministerului Moldovean al Apărării (semnat de lt.col. Alex Josanu, alt ofiţer instruit de armata americană, şi se vede!). Evenimentul a fost marcat la Chişinău de cîteva sute de persoane, în mare parte veterani ai războiului din Afganistan. Potrivit datelor oficiale, în războiul din Afganistan au participat aproximativ 12.500 de moldoveni, dintre care 297 au căzut pe cîmpul de luptă, iar alţi patru au fost daţi dispăruţi. Retragerea trupelor sovietice din Afganistan a început în anul 1987, iar ultimele unităţi au fost evacuate în februarie 1989. Ministrul moldovean al apărării, Vitalie Marinuţă, a menţionat că cei patru militari dispăruţi în perioada războiului din Afganistan în anii 1979-1989 vor fi căutaţi în continuare. Aceştia sînt: Vasilcovschii Ion Petru, din Sîngerei, David Gheorghe Vasile, din Cantemir, Belecci Ion Eugen, din Vulcăneşti, şi Şalaru Mihail Ilie, din Chişinău.
Retragerea trupelor sovietice din “căldarea” Afganistanului nu a adus pacea mult sperată, din potrivă! Războiul antiterorist a fost declanşat în toamna anului 2001, după atacurile din 11 septembrie asupra turnurilor gemene din New York, cînd SUA au cerut activarea Articolului 5 din Carta Alianţei Nord Atlantice, care spune că atunci cînd un stat membru este atacat, celelalte state membre sînt obligate să acorde ajutor. Intervenţia în Afganistan a fost considerată perfect legitimă şi a primit, printr-o rezoluţie, acceptul Consiliului de Securitate al ONU.

Agenţiile de presă transmiteau săptămîna trecută, că Iranul a pus în libertate mai mulţi oficiali de rang înalt ai Al-Qaida, aflaţi pînă în prezent în detenţie, pentru ca aceştia să reconstruiască organizaţia islamistă la frontiera dintre Afganistan şi Pakistan, relatează The Times. Printre liderii Al-Qaida eliberaţi figurează egipteanul Saif al-Adel, care este înscris pe lista celor mai căutaţi terorişti de către FBI pentru presupusa lui implicare în atentatele de la ambasadele americane din 1998 din ţările Africii de Est, potrivit cotidianului. Saif al-Adel a fost numit recent şef de operaţiuni în Afganistan şi Pakistan, potrivit unor oficiali pakistanezi, citaţi de The Times. Kuwaitianul Suleiman Abu Ghaith, purtător de cuvânt al Al-Qaida în momentul atentatelor din 11 septembrie 2001, Abu Khayr al-Masri, un apropiat al numărului doi în ierarhia organizaţiei Ayman Al-Zawahiri, precum şi trei membri ai familiei lui Osama ben Laden, au fost eliberaţi, potrivit aceloraşi surse. Numeroşi lideri Al-Qaida şi-au găsit refugiu în Iran după invadarea Afganistanului de către americani, după atentatele din 11 septembrie 2001. Unii dintre ei au fost plasaţi în detenţie de autorităţile iraniene. Informaţia poate să fie doar o perdea de fum, pentru ca serviciile pakistaneze să-şi conserve rolul de principal furnizor de informaţii tactice în zona Afganistanului. Un cotidian kuwaitian anunţa în noiembrie că mai mulţi lideri ai Al-Qaida, între care Abu Ghaith, au părăsit Iranul pentru a merge în Yemen. Aceste „jocuri informative” demonstrează, din punctual meu de vedere, că războiul din Afganistan va rămîne deosebit activ şi în anul 2011, însă, fără evoluţii spectaculoase de nici o parte a baricadei, poate, totuşi cu o consolidare a poziţiilor talibane în interiorul ţării.
Astăzi, după 31 de ani de la invazia sovietică, poziţionarea geografică a acestei ţări va menţine în permanenţă viu interesul marilor puteri de a staţiona în regiune, dar poate mai important, asigură un cap de pod într-o zonă sensibilă din punct de vedere geostrategic., la interferenţa dintre Iran, China, Pakistan şi India, adică tocmai Centrul lumii în sec.21! Iar, istoria ne dovedeşte că Afganistanul se va lupta pînă la eliberarea sa. Adică, încă mulţi ani de acum încolo, nici vorbă de retragere în 2014!

Afganistanul a fost pe rînd călcat de perşi, apoi de macedonenii lui Alexandru, apoi de sasanizi şi arabi, de unde au şi preluat religia islamică. În 1747, afganii pastuni şi-au construit un stat, condus de un rege (Mario Balint şi Raico Cornea, “Primul război al mileniului”, Ed. Augusta, 2001). În secolul XIX, englezii încearcă să ocupe Afganistanul. Începe astfel primul război colonial, care ţine din 1839 pînă în 1842. Luptele reizbucnesc în perioada 1878-1880. În cele din urmă, Imperiul Britanic se retrage, în 1919, dintr-o ţară care îi aducea mai multe necazuri decît beneficii (op.cit.). În iulie 1973, regele este înlăturat şi are loc proclamarea republicii. În 1978, cu implicarea Moscovei, comuniştii afgani preiau puterea, provocînd război. URSS se retrage încă din 1989, cînd îşi recunoaşte neputinţa în lupta cu mujahedinii (războinici religioşi).
Evident, în perioada Războiului rece, în ajutorul rezistenţei afgane intervin Statele Unite care, prin intermediul CIA şi Serviciului pakistanez, îi livrează arme. Islamişti, dar mai ales arabii, vin să lupte cu necredincioşii. Al Qaeda şi Osama bin Laden găsesc în munţii Afganistanului o casă bună în pregătirea pentru activităţile teroriste, sprijinite de CIA, cît timp au fost îndreptate împotriva sovieticilor. În 1992 se pune capăt regimului comunist, cînd demisionează preşedintele Mohammad Najibullah. Talibanii instituie un regim draconic, fiind interzise orice influenţe occidentale. În Afganistan, majoritatea populaţiei este analfabetă şi lipsesc, în general, apa potabilă, electricitatea, infrastructura rutieră, televiziunea, radioul, ziarele. Excepţie fac capitala Kabul şi cîteva oraşe importante. În regiune, se înfruntă astăzi cea mai bine înzestrată armată a lumii, trupele NATO, cu o forţă eterogenă, formată din talibani, foşti mujahedini, mercenari arabi şi, bineînţeles, teroriştii aflaţi sub stindardul Al Qaeda.
În Afganistan sînt implicate cu trupe 48 de ţări, totalizînd 131.730 de militari, dintre care cei mai mulţi americani - 90.000, în cadrul misiunii International Security Assistance Force/ISAF. România are în Afganistan aproximativ 1600 de militari, iar Republica Moldova, o escadrilă de elicoptere de transport, la dispoziţia ONU, pentru misiuni umanitare. Ţara cu cei mai puţini militari trimişi în Afganistan este Austria, cu doar trei persoane.