LOCUL MOLDOVEI E ÎN NATO!

Mari disensiuni, zilnice, în Alianţa pentru Integrare Europeană de la Chişinău. Parcă lui Vladimir Filat nu-i mai ajunge ţara şi funcţia! Pe fundalul acesta agitat mai există, însă, profesionişti şi oameni politici care ştiu să rostească răspicat despre viitorul lor şi al copiilor. Pe 13 iulie, Ministrul Apărării din Republica Moldova, Vitalie Marinuţa, a participat la reuniunea Consiliului Nord Atlantic (NAC) în formatul 28 + Republica Moldova şi a avut o întrevedere cu Secretarul General NATO – Anders Fogh Rasmussen. Au fost discutate aspectele colaborării Moldovei cu NATO, în cadrul diferitor programe iniţiate pentru parteneri. "Am vorbit despre participarea Republicii Moldova în cadrul operaţiunilor de menţinere a păcii, mă refer la cele 4 elicoptere care sînt sub egida ONU în Afganistan. A fost o discuţie bună. Cred că relaţiile cu NATO trebuie aprofundate. Este şi disponibilitatea NATO pentru a continua dezvoltarea relaţiilor în acest domeniu", spunea ministrul, într-un interviu difuzat de Radio Arena. "NATO nu presează şi nu impune colaborarea, dar fiind o ţară cu viziuni europene trebuie să ne întrebăm: dorim să fim şi parte componentă a sistemului de securitate european sau doar economic şi cultural? Fără doar şi poate nu poţi să intri într-o societate europeană fără dimensiunea de securitate. De aceea, eu personal consider că relaţiile noastre cu NATO trebuie să fie mai aprofundate", spune Marinuţă, la un an şi jumătate distanţă de interviul dat pentru Radio România Actualităţi, în care am vorbit deschis de soluţia-NATO pentru Moldova, transformarea din consumator în furnizor de securitate, batalionul mixt româno-moldovenesc, participarea militarilor moldoveni la misiuni externe şi de costurile uriaşe ale neutralităţii unei ţări extrem de sărace. Pentru acest interviu şi răspunsurile curajoase afirmate de Ministru, unii parlamentari i-au cerut demisia, în 2010, iar premierul Filat l-a pus la "index". Acum, la un an distanţă de acele momente, ministrul Marinuţă afirmă cu curaj: "Consider că atît Armata Naţionaă, cît şi trupele de carabinieri, dar şi unele persoane civile ar putea să contribuie foarte mult la operaţiunea ISAF din Afganistan, precum şi în alte regiuni. Kosovo, de exemplu. Acţiuni care, în principiu, sînt dirijate de NATO, dar au mandat internaţional, al ONU. Armata Naţională ese gata să participe în asemenea misiuni. Cred că ese nevoie doar de o decizie politică". O mostră evidentă de diplomaţie militară, mult mai penetrantă şi mai eficientă decît demersurile colegilor din ministerul de externe, care exprimă CLAR şi FĂRĂ ECHIVOC aspiraţia europeană a Republicii Moldova.

"Fiind parte componentă a sistemului de securitate european noi trebuie să fim cît mai aroape de problemele de soluţionare a acestor chestiuni. În programul de guvernare este scris că Republica Moldova doreşte să devină din consumator de securitate în producător de securitate. Fiind membri ai ONU ne-am angajat să participăm la soluţionarea tuturor problemelor de securitate la nivel mondial şi regional. Adică noi nu trebuie să fugim de angajamente. În ceea ce priveşte neutralitatea, eu am părerea mea, dar acum cred că este necesar să fie explicat cetăţenilor Republicii Moldova care sînt costurile neutralităţii, care sţnt beneficiile acesteia. Trebuie să înţelegem că neutralitatea costă. Şi mult costă", a mai declarat ministrul Vitalie Marinuţă, la Radio Arena. Iar în acest demers, exemplul României poate fi un model de urmat (poate singurul!)! Nu este un secret pentru nimeni, diplomaţia militară şi gesturile întreprinse de oficialii Ministerului Apărării de la Bucureşti au cîntărit greu în eforturile de integrare ale României în NATO şi Uniunea Europeană. Participarea militarilor români în teatrele de operaţii din Balcani, Afganistan şi Iraq au demonstrat voinţa Bucureştiului de a fi un partener predictibil şi corect.

Această experienţă poate constitui o „lecţie învăţată" şi pentru oficialităţile de la Chişinău, iar diplomaţia militară moldoveană poate deveni vîrful de lance al eforturilor Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană. Două gesturi pot fi făcute foarte rapid, cu efect maxim: constituirea batalionului mixt de menţinere a păcii româno-moldovenesc, parte a SHIRBRIG, forţa ONU în aşteptare, şi a Politicii Europene Comune de Apărare şi Securitate, PESAC, ca un prim pas de integrare în arhitectura de securitate europeană. Cel de-al doilea gest îl reprezintă trimiterea unui contingent militar în Afganistan, ca parte la efortul comun al Comunităţii Internaţionale de stabilizare a Afganistanului prin Forţa Internaţională de Securitate şi Asistenţă, ISAF, pe fondul începerii retragerii din această ţară. Cele două gesturi de diplomaţie militară, alături de eforturile diplomaţilor Ministerului de Externe de la Chişinău, vor demonstra hotărîrea Alianţei pentru Integrare Europeană de a fi un partener real şi credibil care merită ajutat în eforturile sale de revenire în spaţiul internaţional. Să le iau pe rînd.

Batalionul mixt de menţinere a păcii româno-moldovenesc, propus de România cu mult timp în urmă, poate dovedi, dincolo de aspectul militar, că relaţiile corecte între cele două ţări favorizează destinderea şi cooperarea la frontierele estice ale NATO şi UE. Tratatul din 2000 între România şi Republica Moldova este fundamentul relaţiilor de bună vecinătate şi cooperare între cele două ţări, dar şi de cooperare în Europa de Est şi de Sud-Est. Relaţiile României cu RM se bazează pe comunitatea de limbă, cultură şi tradiţii. În urma schimbării politicii externe a autorităţilor moldovene, autorităţile de la Bucureşti şi-au definit noua orientare diplomatică privind relaţiile româno-moldovene ca fiind bazată pe pragmatism şi pe sprijin total în relaţiile economice, sociale, culturale şi politice, în vederea integrării rapide a RM în marea familie europeană. Din punct de vedere militar, batalionul mixt româno-moldovenesc este o punte de interoperabilitate între armata RM şi NATO, posibilitatea de a obţine experienţă în teatre de operaţii reale, va spori credibilitatea ţării în cadrul Parteneriatului pentru Pace, la care Moldova a aderat în 1994, şi mai multe şanse de alăturare pachetului Balcanii de Vest în procesul de aderare la UE.

Afganistanul este şi va rămîne în următorii ani, un punct important pe agenda internaţională de securitate. DE aceea, prezenţa contingentului moldovenesc în ISAF poate dovedi că RM înţelege problematica de securitate la nivel european şi global şi este gata să-şi asume responsabilităţi. Asumarea acestora va rezona pozitiv atît la Washington cît şi la Bruxelles. Pe 4 februarie 2010, ministrul moldovean de externe, Iurie Leancă, amintea jurnaliştilor prezenţi la o conferinţă de presă, că între cele 5 priorităţi de politică externă ale RM se află şi relaţia cu SUA. După vizita la Washington a premierului Filat, SUA au dovedit că sînt un partener care sprijină nu doar la nivel diplomatic, dar şi prin fapte, integrarea RM şi procesele de reformare profundă ale statului moldovean. Afganistanul poate reprezenta şansa ca SUA să se implice major în soluţionarea unor dosare spinoase pentru Moldova! De asemenea, integrarea în UE este de interes strategic pentru Moldova, iar apropierea de Bruxelles nu se face doar la nivel politic şi economic. Implicarea Moldovei în Afganistan va contribui (alături de batalionul mixt!) la realizarea strategiei de securitate a Uniunii Europene, care pe lîngă contingentele naţionale, are dislocată în Afganistan o puternică forţă a EUROPOL.

Sigur, există deja voci care condamnă trimiterea de trupe în Afganistan, uitînd să menţioneze, însă că acum, în 2011, Moldova nu mai face parte din forţa de invazie, ca în 1979, ci din efortul internaţional de pacificare şi reconstrucţie a Afganistanului, sub mandatul Consiliului de Securitate al ONU. Moldova este prezentă deja cu 4 elicoptere care au sprijinit efortul umanitar al ONU. În al doilea rînd, militarii trimişi în teatrul de operaţiuni sînt profesionişti şi nu recruţi ca în 1979.

Crearea Batalionului Mixt şi trimiterea de trupe în Afganistan vor înscrie RM în tendinţa de emancipare strategică în spaţiul post-sovietic şi va dovedi voinţa de articulare a interesului naţional pe termen lung. Iar diplomaţia militară îşi va dovedi eficienţa! "Şi dacă am luat cursul european, apoi acesta fără o strînsă relaţie cu NATO este imposibil. Eu personal, ca ministru al Apărării, promovez ideea în cauză. În cadrul neutralităţii noi nu putem să fim membri ai acestei organizaţii, iată de ce eu şi instituţia pe care o conduc înţelegem aceasta", spune Vitalie Marinuţă. Format la şcoala US ARMY, ministrul moldovean al apărării, Vitalie Marinuţă, este profesionistul şi omul politic din stînga Prutului care s-a exprimat, poate, cel mai ferm, în favoarea integrării euro-atlantice a Republicii Moldova, în contrast izbitor cu balansul diplomaţiei şi primului ministru de la Chişinău!