PREZENŢA MILITARĂ AMERICANĂ - GARANŢIE ECONOMICĂ!

"Pentru a contracara în mod eficient forţele extremiste extrem de puternice în Iraq, SUA intenţionează să menţină în Iraq un contingent de pînă la 10.000 de militari şi după decembrie a.c.", termen pînă la care ar trebui să-şi retragă trupele din Iraq. Informaţia, demult aşteptată, este făcută publică la o zi după dublul atentat de la Taji, 15 km nord de Baghdad, de marţi, soldat cu cel puţin 35 de morţi şi 28 de răniţi. Potrivit purtătorului de cuvînt al Comandamentului operaţiunilor din Bagdad, "două atentate, unul cu maşină capcană şi altul cu bombă, au avut loc simultan împotriva unui birou care emitea cărţi de identitate şi împotriva sediului consiliului municipal, provocînd numeroase victime".

Acest nou atentat intervine în condiţiile în care luna iunie a fost cea mai sîngeroasă de la începutul anului atît pentru iraqieni, cît şi pentru militarii americani, care ar urma în principiu să părăsească ţara la sfîrşitul acestui an. Astfel, 271 de irakieni au murit în iunie în atentate, dintre care 155 civili, 77 de poliţişti şi 39 de soldaţi, potrivit cifrelor oferite de Ministerele iraqiene ale Sănătăţii, Apărării şi de Interne.

Menţinerea a 10.000 de militari în bazele iraqiene a fost susţinută de mai mulţi oficiali ai administraţiei Obama, Casa Albă avînd potrivit acestora, pregătite mai multe variante privind menţinerea în continuare a unei prezenţe americane substanţiale în Iraq. Potrivit unei surse anonime, citate de mass-media americană, ar fi vorba între 8.500 şi 10.000 de militari, pentru cazul în care Baghdadul va adresa o solicitare Washingtonului în acest sens.

Purtătorul de cuvînt al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă, Tommy Vietor, a confirmat o astfel de posibilitate, menţionînd că dacă o astfel de cerere va veni din partea guvernului premierului iraqian Nouri al-Maliki, aceasta va fi examinată cu “cea mai mare seriozitate”.

Fostul secretar american al apărării, Robert Gates, afirmase înainte de retragerea sa din funcţie la 30 iunie a.c. că Washingtonul încearcă să convingă Baghdadul să modifice acordul încheiat în noiembrie 2008. Conform prevederilor documentului menţionat, forţele combatante ale SUA ar fi trebuit să părăsească teritoriul Iraqului în decursul anului trecut. În prezent, în Iraq se află încă aproximativ 46.000 de militari americani, care ar urma să revină în patrie pînă în data de 31 decembrie. După această dată, la Baghdad ar urma să rămînă doar 200 de instructori americani în scopul instruirii forţelor locale de securitate. Nu va fi însă suficient, în opinia Pentagonului, pentru a contracara în mod eficient forţele extremiste. Autorităţile americane consideră că armata iraqiană nu a reuşit încă să-şi formeze structurile adecvate, inclusiv serviciul de achiziţii şi întreţinere a echipamentelor militare. În plus, autorităţile de la Bagdad nu dispun nici astăzi de forţe aeriene relevante, iar serviciile de informaţii iraqiene au numeroase carenţe în activitate.

Pe de altă parte, reprezentanţii Partidului Democrat din Congres cred că SUA au plătit şi aşa un preţ prea mare pentru campania din Iraq – aproape un trilion de dolari, 4422 de militari şi-au pierdut viaţa şi încă 32.000 au fost răniţi în teatrul de operaţiuni. Conflictele în care s-au angajat SUA după 11 septembrie 2011 au provocat moartea a cel puţin 225.000 de persoane şi circa 365.000 au fost rănite, antrenînd costuri de peste 3.700 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu american publicat săptămÎna trecută de Universitatea Brown, preluat de AFP. Conform raportului, numărul militarilor morţi este de 31.741, dintre care circa 6.000 de americani, 1.200 de militari ai forţelor aliate, 9.900 iraqieni, 8.800 afgani, 3.500 militari pakistanezi, precum şi 2.300 de membri ai companiilor militare private. Numărul civililor decedaţi este de circa 172.000 - 125.000 iraqieni, 35.000 pakistanezi şi 12.000 afgani. Potrivit cercetătorilor, numărul total de insurgenţilor eliminaţi ar fi cuprins între 20.000 şi 51.000. Circa 168 de jurnalişti şi 266 de reprezentanţi ai organizaţiilor umanitare au fost de asemenea ucişi de cînd SUA s-au angajat în aceste ţări în războiul împotriva terorismului. Conflictele au condus de asemenea la un val masiv de peste 7,8 milioane de refugiaţi şi persoane strămutate, în special în Iraq şi Afganistan. Costurile cumulate ale acestor războaie sînt uriaşe luînd în considerare rezultatele studiului: cel puţin 3.700 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă un sfert din datoria americană.

În aceste condiţii, menţinerea trupelor americane pe teritoriul ţării pare o garanţie suplimentară pentru oamenii de afaceri să deruleze contracte comerciale cu Iraq-ul post-Saddam. Poate fi şi cazul României, extrem de timidă în relaţia cu fostul său "partener privilegiat" din Epoca de Aur! Potrivit unui comunicat al MECMA, secretarul de stat Constantin Claudiu Stafie a primit la finele săptămînii o delegaţie iraqiană condusă de preşedintele Consiliului Guvernoratului Wasit, Mahmooud Abdulridha Talal Al Mujbilee, în cadrul discuţiilor fiind evidenţiată dorinţa ambelor părţi de extindere a relaţiilor economice şi comerciale bilaterale, pe baza tradiţiei legăturilor dintre cele două ţări. Partea iraqiană a apreciat realizările importante ale industriei româneşti în Iraq, precum şi oportunităţile actuale pentru investiţii, transfer de tehnologie şi asistenţă tehnică. Din delegaţia iraqiană au făcut parte miniştrii adjuncţi ai Energiei Electrice, Habitatului şi Construcţilor de Locuinţe, Transportului şi Petrolului, membrii marcanţi ai comunităţii regionale şi naţionale, membri şi preşedinti din cadrul Consiliului regional, directori ai structurilor regionale de administraţie.

Potrivit datelor MECMA, relaţiile comerciale cu Iraq-ul au cunoscut o direcţie ascendentă, în anul 2009 atingînd un maxim istoric (!?) de 116 milioane dolari. Evoluţia schimburilor comerciale din anul curent (primele patru luni) a înregistrat o creştere de aproape 100%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Exporturile româneşti pe piaţa iraqiană includ produse minerale, maşini şi aparate, echipamente electrice, lemn şi produse din lemn, animale vii. Balanţă comercială este exclusiv excedentară, Iraqul neavînd exporturi de produse şi servicii în România.
Cooperarea economică bilaterală a cunoscut o dezvoltare tradiţională şi semnificativă în perioada 1975 - 1990, întreruptă în perioada sancţiunilor ONU şi reluată ulterior la o amploare mai redusă, între cele mai notabile fiind proiectele de construcţie a unor tronsoane de autostradă şi proiectul liniei de tramvai din Duhok