Slobodan Milošević a fost achitat de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie!

În1999, celebrul scriitor dizident, PAUL GOMA, publica la Paris, BUTELII ARUNCATE ÎN MARE, jurnal. Paul Goma publică, sub titlul AU VENIT AMERICANII, în 3 mai 1999, pag.55: "Sare din pagină corespondenţa din Belgrad semnată Mario Balint, deplasat-sponsorizat, cum sîntem înştiinţaţi. ""Nici un post de TV occidental nu a spus că majoritatea refugiaţilor care au umplut Macedonia şi Albania fug din calea bombelor NATO şi nu din cale represiunii sîrbe"". Evident, posturile de televiziune occidentale sînt cu toate mincinoase, spre deosebire de TV Koşava, proprietatea fiicei lui Miloşevici. Spre deosebire de TV Beograd, cea ascultînd te tovarăşa de viaţă a tovarăşului cu acelaşi nume. Apoi: deplasarea sponsorizată de Banatera, Rescom Reşiţa, Eurosat Bavaria Caransebeş trebuie onorată, nu? Ba bine că nu. (...) Taman aşa: Sîrbii nu numai că nu-i alungă pe Albanezi de pe pămîntul lor, unde se aflau cu cel puţin 18 secole înaintea invadatorilor slavi, dar îi roagă în genunchi să rămînă pe loc - că aşa-s ei, Sîrbii (au dovedit-o în Croaţia şi în Bosnia): buuuni...; şi ortodooocşi... "

În pagina următoare, scriitorul revine cu citatele mele din COTIDIANUL: "În p.3 cunoscutul sponsorizat Mario Balint cîntă pentru Dvs. melodia îndrăgită: ""NATO vrea să-i lasă pe sîrbi şi fără istorie""" După care, celebrul scriitor acoperă cu invective pe toţi cei care, în presa de atunci, jurnalişti, editorialişti şi scriitori, au ţinut partea sîrbilor conduşi de "demonul-tovarăş Miloşevici"!

O veste neaşteptată, vine să zguduie, însă, lumea globaliştilor lui Goma şi Patapievici după atîţia ani de minciună propagandistică transmisă via mass-media: Slobodan Milosevic a fost achitat! Decizia, sper eu, va avea un puternic impact pentru „lumea liberă şi civilizată”, acea lume, care a condus operaţiunea de distrugere a Yugoslaviei, sub pretextul unui asa-zis genocid pe care Slobodan Milosevic l-ar fi comis împotriva sîrbilor kosovari, lume care astăzi se întreabă: de ce atîta terorism în Europa?

„Yugoslavia (1999). Minciună mediatică: Sârbii comit genocid împotriva albanezilor kosovari. Ulterior s-a aflat: Pură invenţie, aşa cum purtătorul de cuvînt oficial NATO, Jamie Shea, a admis. Obiectivul real: Transformarea NATO într-o forţă poliţienească globală şi impunerea controlului NATO în Balcani. Instalarea unei baze militarea americane în Kosovo. Consecinţe: 2000 de victime ale bombardamentelor NATO. Purificare etnică în Kosovo pusă în practică de către UCK, sub acoperirea NATO.”

În hotărîre, Tribunalul Penal International pentru fosta Yugoslavie susţine că nu există suficiente probe pentru a se putea demonstra vinovăţia sa!

www.dzr.org.ro scrie:

Fostul europarlamentar, Adrian Severin, a scris şi un comentariu pe pagina sa de Facebook cu privire la aceasta decizie istorică:

„Achitarea lui Slobodan Milosevici: act de dreptate sau act de acuzare?

Tribunalul International pentru fosta Iugoslavie a decis dupa ani de proces, ca principalul acuzat, fostul lider sarb Slobodan Milosevici, intre timp decedat in detentie din motive nu prea clare, este nevinovat pentru crimele de razboi din Bosnia.

Pentru mine si cei din cercul meu concluzia tribunalului nu poate fi o surpriza, ci numai faptul ca ea a fost oficilizata prin sentinta acestuia. Cei care trebuiau sa stie ca Milosevici nu a determinat comiterea unor crime in Bosnia ci dimpotriva a contribuit, prin influenta sa asupra sarbilor bosniaci, la curmarea lor, o stiau. Eu unul aveam informatii in acest sens, inclusiv din surse de prima mana.

In 1997, la Iraklion, in Creta, pe atunci inca Presedinte al Serbiei, Slobodan Milosevici mi-a spus intreaga poveste in detalii foarte compromitatoare pentru predicatorii globali ai drepturilor omului. Cativa ani mai tarziu, acea versiune mi-a fost confirmata in cadrul unei discutii destul de aprinse, purtate in caldura altei insule grecesti, Kos, din arhipelagul Dodecanez, de catre un alt protagonist al evenimentelor, Richard Holbrooke

Ceea ce mai stiam era ca multe din evenimentele sangeroase consumate in Bosnia fusesera fie inscenari ale unor forte ascunse, fie pure inventii ale presei, ambele menite sa mobilizeze opinia publica internationala in favoarea interventiei militare externe in conflict. Crime odioase se comisesera cu adevarat si suferintele oamenilor de rand erau reale dar vinovati erau adesea altii decat cei aratati cu degetul.

Nu ca unii vor fi fost ingeri. Intr-un fel sau altul cu totii erau vinovati (nu neaparat penal) dar vinovatiile erau distribuite in realitate cu totul altfel decat se proclama oficial iar apararea drepturilor omului de rand devenise o acoperire pentru promovarea unor interese geopolitice pe cat de nedeclarate pe atat de autentice.

In ziua in care Slobodan Milosevici a fost livrat Tribunalului de la Haga am scris un articol, apreciat atunci ca fiind curajos, in care puneam o intrebare retorica si formulam un avertisment. Intrebarea era de ce democratiile euro-atlantice nu lasa justitiei sarbe onoarea de a-i judeca ea pe liderii sarbi acuzati pentru crime de razboi dar au incredere sa ii lase aceasta sarcina mult mai putin fiabilei justitii irakiene, in cazul lui Saddam Hussein? Avertismentul spunea ca organizatorii procesului trebuiau sa se roage la Dumnezeu ca acuzatul sa nu moara cumva de inima in celula sa, inainte de terminarea procesului.

Nu stiu daca nu s-au rugat sau Dumnezeu nu i-a ajutat, dar Slobodan Milosevici a murit inainte de deznodamantul procedurii judiciare. Acum achitarea, facilitata poate chiar de acest deces care parea ca lasa fara miza procesul penal, nu mai are atat efectul de a-i face dreptate lui Milosevici ci de a-l face martir; pe el si natiunea sarba. Un martirat care va exacerba sentimentele antioccidentale ale sarbilor.

Pe acest fond recunoasterea Kosovo devine si mai problematica iar sanctiunile Occidentului fata de sprijinul Rusiei pentru asa zisele miscari de autodeterminare din Ossetia de Sud, Abhazia sau Crimeea (caci Transnistria a fost de mult uitata), tot mai lipsite de baza morala.

Ironia sortii face ca achitarea lui Slobodan Milosevici sa survina intre omorurile de la Nisa si cele de la Munchen, cam in acelasi timp in care militarii americani erau pusi sub cheie si lasati fara aer conditionat pe aeroportul de la Incirlik. Nu este prilej de bucurie. Nu este nici motiv sa facem cuiva chip cioplit. Nici scuza pentru a conduce masina istoriei cu ochii in oglinda retrovizoare. Este un bun moment insa ca sa reflectam la intelepciunea care spune ca cine seamana vant, culege furtuna.”
Robert Baer, fost agent CIA: „Am primit milioane de dolari ca să dezmembrăm Iugoslavia”

„Am mituit partide şi politicieni ca să cultive ura între naţiuni. Scopul nostru fundamental era să vă facem sclavii noştri!” spune Robert Baer, fost agent CIA într-un interviu.

Publicaţia WebTribune din Serbia publică un interviu halucinant cu Bobert Baer, fost agent CIA, care vorbeşte despre activităţile agenţiei americane în fosta Iugoslavie.

Baer se afla, în urmă cu două săptămîni, într-un turneu de promovare a cărţii sale „Secretele Casei Albe”, la Quebec, Canada, în momentul în care a acordat interviul pentru publicaţia sîrbă. Robert Baer este autorul mai multor cărţi în care dezvăluie secrete ale CIA şi administraţiilor Bill Clinton şi George W. Bush. Fostul agent a fost arestat şi reţinut de mai multe ori după ce a dat publicităţii informaţii din interiorul adminstraţiilor americane. Mitt Waspurh, un prieten apropiat al lui Baer şi fost funcţionar în Senatul SUA, după ce i-a furnizat şi e mai multe informaţii, a fost ucis prin împuşcare.

Reporter: Când şi unde aţi avut prima misiune în Iugoslavia?

Baer: Am ajuns la bordul unui elicopter împreună cu 3 agenţi. Am aterizat pe 12 ianuarie 1991 la Sarajevo. Misiunea noastră era să ţinem sub observaţie presupuse atacuri teroriste ale sârbilor care ar fi trebuit să aibă loc în oraş.

Reporter: Cine erau teroriştii respectivi şi de ce ar fi atacat?

Baer: Am primit de la CIA documente, despre un grup care se numea „Serbia Supremă”, în care erau detaliate planurile lor de a desfăşura atacuri cu bombă în clădiri împortante din Sarajevo, ca răspuns la dorinţa Bosniei de a-şi declara independenţa faţă de Iugoslavia.

Reporter: Acel grup chiar a existat şi ce anume făceaţi în Sarajevo, care era misiunea primită de la CIA?

Baer: Acel grup nu a existat niciodată. Cei de la sediul central ne-au minţit. Misiunea noastră era să alarmăm lumea şi să împrăştiem panica printre politicenii bosniaci, să le împuiem capetele cu ideea că sârbii vor ataca. Ca să clarific. Am acceptat povestea livrată de CIA, dar după o vreme am început să o punem la îndoială. De ce să provocam isterie când era clar că acel grup nu exista.

Reporter: Cum şi când s-a încheiat misiunea şi dacă avea un nume?

Baer: Pentru mine s-a terminat după două săptămâni când, am fost trimis într-o nouă misiune în Slovenia. Operaţiunea a durat o lună şi purta numele de „Istina” (adevărul) cu toate că numai adevar nu era.

Reporter: De ce v-aţi dus în Slovenia?

Baer: Am primit informaţia că Slovenia era gata să-şi declare independenţa. Ni s-au dat bani, câteva milioane de dolari, ca să finanţăm diverse ONG-uri, partide de opoziţie şi diverşi politicieni care au stârnit ura şi au inflamat societatea.

Reporter: Care este părerea dvs. despre propaganda CIA, ce gândeau colegii?

Baer: Nimeni nu refuza o misiunea primită de la CIA, mai ales că toţi eram agitaţi şi cu tendinţe paranoide. Mulţi agenţi şi ofiţeri au dispărut pentru că pur şi simplu au refuzat că facă propagandă îndreptată împotriva sârbilor în Iugoslavia. Personal, am rămas şocat la enorma cantitate de minciuni cu care erau „hrăniţi” politicenii de către agenţii CIA. Mulţi din ei habar nu aveau că livrează minciuni. Fiecare ştia numai câte o mică bucăţică din poveste şi numai cei care creaseră toată istoria cunoşteau şi ce se ascunde în spate, iar aceia sunt politicienii.

Reporter: Aşadar, era numai propaganda anti-sârbească?

Baer: Şi da, şi nu. Scopul era divizarea republicilor, astfel că Iugoslavia să nu mai existe ca un întreg. Serbia a fost aleasă numai pentru simplul motiv că trebuie dată vina pe cineva dar oarecum şi pentru motivul că este succesoarea fostei Iugoslavii.

Reporter: Puteţi da nume de politicieni din fosta Iugoslavie care au fost mituiţi de CIA?

Baer: Da, cu toate că este o chestiune delicată: Stipe Mesic, Franjo Tudjman, Alija Izetbegovic, mulţi consilieri şi membrii ai guvernului din Iugoslavia, am plătit generali, jurnalişti, chiar şi unităţi militare. Radovan Karadzic a fost plătit şi el, numai că după o vreme nu a mai acceptat, şi-a dat seama că va ajunge să fie sacrificat şi acuzat de crimele de război din Bosnia. Toată regia a aparţinut administraţiei americane.

[…]

Reporter: Cine este vinovat pentru genocidul de la Srebrenica?

Baer: Vina aparţine bosniacilor, sârbilor şi americanilor, adică noi! Însă toată vina a fost aruncată pe sârbi. Din nefericire multe victime înmormântate ca musulmani, erau de fapt sârbi sau alte naţionalităţi. […] Oraşul Srebrenica a fost sacrificat pentru a da Amercii motivul să atace Serbia în urma pretinselor atacuri.

[…]

Reporter: Aveţi un mesaj pentru oamenii din fosta Iugoslavie?

Baer: Am. Uitaţi trecutul, a fost o înscenare, este un fals. V-au manipulat, au obţinut ce au vrut şi este prostesc să vă urâţi între voi, trebuie să arătaţi că sunteţi mai puternici şi că vă daţi seama cine a creat acest lucru. Imi cer iertare, sincer. Acesta este motivul pentru care de multă vreme dezvălui secrete ale CIA şi Casei Albe.”[4]

Pentru cei care doriti sa cititi pe larg totul despre cum a inceput acest razboi, acest genocid, care a fost scopul sau si ce s-a obtinut dupa, atunci cititi, pe larg, aici -> http://www.dzr.org.ro/razboiul-din-iugoslavia-si-crimele-de-razboi-comise-de-sua-si-nato.

SURSE

    http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=7585
    http://www.slobodan-milosevic.org/news/smorg-aw071816.htm
    https://www.facebook.com/severin.adrian.mep/posts/1235457243165068
    http://jurnalul.ro/stiri/externe/dezvaluirile-socante-ale-unui-fost-agent-cia-am-primit-milioane-de-dolari-ca-sa-dezmembram-iugoslavia-702381.html

JUMĂTATE DE AN DE LA LINȘAJUL MEDIATIC

S-a împlinit jumătate de an de cînd o parte din mass-media județeană îl linșa mediatic pe Viorel Pistol și compania Mike Security. Acțiunea, îl viza inițial pe fostul prefect de Caraș-Severin, Nicolae Miu-Ciobanu și, de fapt, îl viza pe deputatul Ion Mocioalcă, liderul PSD Caraș-Severin. De fapt, viza PSD-ul în totalitatea sa, dacă mă gîndesc că acțiunea în forță a organelor statului s-au desfășurat în dispozitivul de luptă la un moment bun înaintea alegerilor locale! Era nevoie de sînge politic, indiferent de pagubele și victimele colaterale!
O anumită parte a presei, întîmplător și accidental plătită de PNL sau aflată în plasa PNL, a savurat acest moment simțind miros de sînge și de trafic pe internet, mai ales că a fost vorba de cea mai mare și mai mportantă companie de securitate din Vestul țării. Autohtonă! Adică, cu capital românesc! O companie care nu a utilizat alte forme de intrarea și rămînerea pe piața de profil din România. O piață neformată și tributară prețurilor mici și șpăgilor. O piață care are nevoie de pază nu de securitate!
O altă parte a presei, uitînd de proprietatea și misiunea publice, dar strîns ancorate în interesul personal, ce viza o mică lovitură de stat, în delațiune și mediocritate a recurs la linșajul mediatic din motive pur personale!
Cum este echivalentul fluieratului în Biserică, am să-l apăr în continuare pe Viorel Pistol și compania Mike Security, fidel principiilor unei piețe corecte în această industrie și a prezumției de nevinovăție!
Tot mai multe surse din Parchet afirmă că dosarul în baza căruia a fost linșat omul de afaceri din Reșița, se va închide. Sigur, cîrtița, sau cîrtițele, din Mike Security – unii olteni muritori de foame cărora Viorel Pistol le-a întins o mînă de ajutor cînd au avut mare nevoie! - vor rămîne la post.
Rămîn și linșajul mediatic și prejudiciul de imagine creat companiei care nu s-a construit ușor! Concurența pe această piață este extrem de dură, iar mijloacele folosite sînt aproape la fel de dure ca acelea din industria pastelor făinoase.
Compania de securitate MIKE SECURITY GROUP este una dintre puţinele companii de profil, cu capital 100% românesc, ce operează pe piaţa de securitate privată din România, ce deţine resursele umane şi tehnice capabile să acţioneze în noul context de securitate generat de apropierea de frontierele României a războiului de tip hibrid. Într-o analiză realizată de  Presedintele Federatiei Serviciilor de Securitate din Romania, Gabriel Badea (MBA, MSc Risk &Security Management, FsyI), şi publicată de site-ul nostru, acesta afirma că „În contextul unei escaladari a conflictelor hibride precum cel din Estul Ukrainei, dar nu numai, o reconsiderare a politicilor, strategiilor, programelor si capabilitatilor de mentinere a ordinii sociale si prevenirea infractiunilor este necesara, mai ales pentru tarile din imediata vecinatate a respectivelor zone de conflict, asa cum este si cazul tarii noastre”.
Potrivit acestuia, „Siguranta publica este o rezultanta a mai multor factori, astfel ca pe langa structurile statului de aparare si mentinere a ordinii, securitatea privata joaca si ea un rol deosebit si poate fi si chiar este un contribuitor semnificativ la asigurarea unui climat de siguranta la nivelul intregii societati. La nivelul anului 2013, nu mai putin de 13,000 infractori au fost trimisi dupa gratii de catre angajatii firmelor private de securitate din Romania. Un numar de 118,000 de detinatori de bunuri si valori aveau deja sisteme de alarma conectate la centrele de monitorizare ale societatilor specializate de securitate.  In marea lor majoritate, obiectivele economice si sociale, procese industriale si infrastructurile critice, din toate domeniile si sectoarele publice si private, sunt protejate in prezent, exclusiv cu masuri de securitate privata”.
În acest context complicat, compania MIKE SECURITY GROUP, este printre puţinele companii de profil din România care se încadrează în standardele de performanţă impuse de noul context de securitate din Estul României, la standarde NATO.
La acestă oră, în România există o reţinere în legătură cu Companiile Private de Securitate. Dacă privim în ansamblul ei, însă, constatăm că aceasta este prezentă în toate industriile unui stat modern prin: servicii de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, a transporturilor, gardă personală, proiectare şi instalare de sisteme de securitate, supraveghere şi alarmare, servicii de dispecerat, monitorizare şi intervenţie, detectivi particulari, învăţământ, cercetare şi audit, training tehnic şi operaţional. Această industrie se guvernează după legi statale şi se autoguvernează după standarde, regulamente interne, proceduri operaţionale. Aria de cuprindere şi de intersecţie a activităţii sale cu alte industrii ale statului este atât pe verticală, cât şi pe orizontală, furnizînd ea însăşi producţie şi servicii protejând, deja, obiective strategice, inclusiv prin informaţii de nivel C4!, însă cu deosebită reţinere în România, prin lipsa unui program guvernamental clar de externalizare a serviciilor militare, în ciuda dificultăţilor economice evidente.
Firmele de securitate din Germania au stabilit un tarif minim de 6-8 euro pe oră, cu o grafică de creştere pentru următorii trei ani. Tarife similare sunt şi în celelalte ţări ale Uniunii Europene! Un tarif mai mic înseamnă şi servicii pe măsură, adică de proastă calitate!

Salariul minim într-o astfel de companie, în România, este de 0,98 euro pe oră, în timp ce afară ajunge şi la 12 euro pentru acelaşi timp de lucru, în acest sector de activitate, raportul dintre angajări şi plecări este de 45% anual. O altă statistică a PSS arată că, în România, forţele de securitate privată distribuie un om la 235 de cetăţeni!

Pentru a putea rămîne pe piață, Mike Security a fost nevoită să apeleze la mai multe tipuri de tarife, iar contractele se iau cum se iau! Nu Viorel Pistol e vinovat, ci un sistem care nu are nici un interes să se reglementeze!

Rămîne, însă, întrebarea: cine plătește pentru linșajul mediatic?