NIKOLAEV SUPPORT

NIKOLAEV SUPPORT

miercuri, 30 iunie 2010

JURNAL DE CHIŞINĂU. ZIUA 150(32)

PRECIPITAŢII LA MAREA NEAGRĂ



În ultimul timp, lucruruile se precipită în zona Mării Negre, care nu mai e doar balta pe malul căreia Soci-ul, Albena sau Nisipurile de Aur dădeau cu tifla Mamaiei româneşti. Insula Şerpilor, hidrocarburi, războiul georgian, cîteva conflicte îngheţate şi bancul marinăresc cu "Marea Neagră lac rusesc", în care viziunea era cea a unei Românii pe post de poliţist bun, în filmul ăsta, au agitat spiritele pînă departe de ţărmurile însorite ale marelui rezervor de hidrogen sulfurat. Viziunea "coerentă" a politicii româneşti la Marea Neagră o vom înţelege dacă admitem că în rolul lui Rambo l-am distribuit pe Fernando de la Caransebeş, sau rezolvînd ecuaţia simplă, cu o singură necunoscută: două fregate fără submarin egal cu nici un submarin fără nici o fregată! Din păcate, aceeaşi politică "consecventă" face, România, şi în ceea ce priveşte Republica Moldova şi gurile Dunării, cu întreaga lungime românească a fluviului, de 1050 km! Dar, asta e o altă discuţie, deşi legată de Marea Neagră şi Marea Nordului!

Pînă la stabilirea unei viziuni coerente româneşti, miniştrii Apărării din Federaţia Rusă, Ukraina şi Turcia intenţionează să creeze o nouă alianţă, numită „Tratatul de Apărare Marea Neagră”, relatează mass-media rusă, citînd surse oficiale de la Moscova, preluate de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Deşi majoritatea documentelor ce deschid calea pentru noua alianţă regională au fost concepute încă din 2003, alegerea preşedintelui ukrainean Viktor Iuşcenko, în 2005, a amînat crearea noii organizaţii pentru o lungă perioadă de timp, au adaugat sursele citate. Contactat de agenţia KARADENIZ, Ministerul Afacerilor Externe de la Ankara a negat, însă, existenta unor astfel de tratative turco-ruse. În ultimi ani, Turcia a încercat să convingă ministerul rus al apărării să lanseze discuţii bilaterale, declarînd că Ukraina se va alătura ulterior, a mai subliniat mass-media locală moscovită. Acum, că Ukraina are un nou preşedinte, Kievul este pregătit să coopereze cu Moscova şi Ankara, consideră experţii ruşi. Şeful statului major turc, generalul Ilker Basbug, este aşteptat în luna iulie la Moscova, cînd oficialii celor două state vor finaliza detaliile alianţei, iar în august ar putea fi deja semnate protocoalele. Motivele Rusiei pentru crearea unei noi organizaţii militare în regiunea Mării Negre rămîn legate de accesul nestingherit în Mediterana, dar şi de controlul rutelor de hidrocarburi din bazinul Caspic. De asemenea, parteneriatul ruso-turc va tempera pretenţiile României şi Bulgariei la rezervele de petrol din platoul Mării Negre, relatează mass-media rusă. Mai mult, Rusia va avea motive suplimentare de a-şi manifesta rezervele pentru prezenţa navelor militare americane în Marea Neagră, concluzionează mass-media rusă, care nu spune nimic despre modernizarea flotei ruse la Marea Neagră, achiziţionarea de nave franceze Mistral şi altele!

Anunţul Moscovei vine la scurt timp după ce fostul comandant al Flotei ruse de la Marea Neagră, amiralul Vladimir Komoedov, declara că Federaţia Rusă vrea să instaleze baze militare în apropierea frontierei Ukrainei cu România, ca răspuns la extinderea NATO în estul Europei. Crearea de noi baze militare ruseşti ca răspuns la bazele americane din România şi Bulgaria va fi posibilă după modernizarea flotei militare ruse din Crimeea, a adăugat sursa citată. Printre locurile unde pot fi amplasate obiectivele militare ruseşti, susţine Komoedov, se numără localităţile Nikolaev, Odessa şi „probabil, Delta Dunării, unde Ukraina şi România au dispute teritoriale”. Ukraina a decis deja să prelungească staţionarea Flotei ruse la Sevastopol cu 25 de ani. Surse din Ministerul Apărării de la Kiev, citate de „Segodnia” , susţin că Ukraina vrea să reactiveze baza militară din Bolgrad, aflată la doar cîţiva kilometri de frontiera cu România. Experţii ukrainieni şcoliţi de către NATO (adică, un fel de "băieţii buni" pro-occidentali de la Kiev!!!) au declarat că motivul reactivării bazei ar fi "pretenţile teritoriale ale României asupra insulei Maican de pe braţul Chilia". Nu vreţi să citiţi versiunea "băieţilor răi"! Evident că baletul diplomatic al Germaniei faţă de Moldova, care vizează, într-un fel, rezolvarea diferendului transnistrean fără, însă ca Rusia să se supere şi să iasă din joc, chiar posibila aderare a Moldovei la UE, dar fără Transnistria (consecinţă a Pactului Ribbentrop-Molotov anulat de facto prin decretul Preşedintelui Ghimpu referitor la semnificaţia zilei de 28 iunie 1940!) are legătură directă cu sporirea numărului de baze în zona Mării Negre. Rusia, Ukraina şi Turcia au început prospectarea rezervelor de hidrocarburi din Marea Neagră, care ar putea fi estimate la cîteva sute de milioane de tone de petrol şi miliarde de metri cubi de gaz, declara recent, ministrul rus pentru resurse naturale Iuri Trutnev. „Estimările noastre au un grad ridicat de probabilitate. Este prematur să pomenim de cifre concrete, dar ar putea fi vorba de cîteva sute de milioane de tone de petrol”, a afirmat Trutnev. Ministrul rus a ţinut să precizeze că astfel de prospecţiuni durează între trei şi şapte ani, iar tehnologiile moderne sînt capabile să elimine riscurile de natură ecologică în procesul de extracţie, potrivit Izvestia.

Strategia României la Marea NEagră seamănă izbitor de mult cu strategia României la Polul Sud: adică nu există! Dacă la Polul Sud, România deţine o bază de cercetare primită cadou din partea Rusiei, iar exploratorul polar Negoiţă se zbate de unul singur să menţină tricolorul în sudul îngheţat, fără vreun ban de la Guvernul român, oricare ar fi el!, la fel şi în Marea Neagră, doar Bogdan Aurescu a tulburat apele, în favoarea noastră, acoperit, însă, de băşina mult prea sonoră a sloganului prezidenţial cu Marea NEagră lac rusesc, şi mai era, parcă ceva cu România la Marea Neagră... atît de profund că îmi scapă! Nu, nu erau turiştii Elenei Udrea care fugeau la BUlgari! Sigur, lăsînd gluma la oparte, mă întreb dacă anunţul, de presă!!!, al unei noi alianţe militare la Marea Neagră nu este generat şi de disensiunile dintre Turcia şi Statele Unite, în cadrul NATO, pe marginea disputelor cu Israelul, iar această nouă alianţă să fie o formă de şantaj la adresa vechilor parteneri strategici! Sau dacă, aşa cum previziona STRATFOR, Turcia a intrat într-o nouă eră, cea de putere regională proeminentă, gardian al evoluţiilor din Orientul Mijlociu, Iran, Marea Caspică, Marea Neagră, Caucaz şi Balcani, de care depinde DIRECT accesul Rusiei la Marea Mediterană, pe fundalul situaţiei dificile, de criză, în care este Grecia acum - principal factor de echilibru al NATO pe relaţia cu Turcia în Mediterana de Est cu control la Suez, Orientul Mijlociu, Cipru şi strîmtorile spre Marea Neagră! Interesant este că preşedintele Traian Băsescu va vizita Turcia în toamnă, după ce avioanele militare de transport israeliene au fost acceptate să utilizeze ca bază România, tocmai ca o alternativă în disputa cu Turcia! Cam izolat internaţional preşedintele Băsescu, cam lipsit de viziune şi reacţii la Marea Neagră, Moldova, Balcani, Afganistan, UE, NATO, Nabucco, SouthStream etc!

marți, 29 iunie 2010

CAPETE NOI LA SRR ŞI STVR



Propunerea UDMR în CA al SRR, Demeter Andras Istvan, a fost validată astăzi, cu 237 de voturi pentru şi două împotrivă ca preşedinte director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. Demeter Andras Istvan, propunerea UDMR pentru Consiliul de Administraţie al radioului public, a fost validat în unanimitate, cu 15 voturi "pentru" în Comisiile de cultură ale Parlamentului, pentru a îndeplini funcţia de preşedinte director general al SRR.

Reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale, Alexandru Lăzescu, este noul preşedinte-general al TVR. 238 de parlamentari au votat în favoarea sa, PSD şi PNL părăsind sala înaintea votului. Lăzescu fusese desemnat de către membrii noului CA al TVR drept propunere pentru scaunul de preşedinte director general al Televiziunii Publice, primind şi votul unanim al comisiilor de Cultură. Acesta îl înlocuieşte în funcţie Alexandru Sassu, demis de Parlament, prin respingerea Raportului de activitate al instituţiei pe 2008.

Andi Lăzescu a fost director la revista ieşeană "Opinia Studenţească", pînă în 1991, apoi vreme de zece ani, fondator şi preşedinte al reţelei de presă "Monitorul", director la Radio Mix FM şi membru al GDS. Pe vremea administraţiei Constantinescu a mai fost director executiv al Televiziunii Publice. Alexandru Lăzescu a publicat numeroase texte şi comentarii în revista "22".

JURNAL DE CHIŞINĂU. ZIUA 149(33)

TRADIŢIA VALIZEI

Cu cît fiscalizarea, securizarea şi controlul tranzacţiilor financiare devin mai riguroase, cu atît "plata cu valiza" devine mai de bon-ton! Valizele cu bani au făcut diferenţa, întotdeauna. În afganistan, de exemplu, sute de valize cu bani i-au convins, în 2001, pe şefii de triburi să-i lase din braţe pe talibanii puşi pe fugă de armata americană. Fără acest "instrument de plată" grobian, soarta războiului ar fi putut fi altul. Este adevărat că din cînd în cînd Kandaharul, de exemplu, şi împrejurimile erau răscolite în căutarea sutelor de milioane de dolari care au cumpărat "cedarea de teritorii" în favoarea Coaliţiei americane. Şi la Kandahar, "capitala de suflet a talibanilor", aceste raiduri au devenit o permanenţă!

Se spune că peste trei miliarde de dolari au părăsit în mod ilegal Afganistanul în cursul ultimilor ani, într-o ţară afectată serios de traficul de droguri şi de corupţie, a relevat Wall Street Journal. Potrivit cotidianului, aceşti bani, ce reprezintă mai mult decît impozitele şi taxele vamale colectate anual de guvernul afgan, sînt declaraţi oficial înainte de a fi încărcaţi în valize şi puşi pe platforme la bordul unor zboruri ce pleacă de pe aeroportul din Kabul. "Toată această treabă mă duce cu gîndul la banii noştri din impozite, care sînt furaţi. Şi la opiu, bineînţeles", a declarat pentru Wall Street Journal un oficial american, însărcinat să ancheteze asupra corupţiei şi finanţării talibanilor. Conform anchetatorilor, aceste deturnări provin în parte, dacă nu în totalitate, de la proiecte umanitare finanţate de ONG-uri occidentale şi din contracte încheiate de forţele coaliţiei şi ale NATO prezente în ţară pentru asigurarea securităţii şi lucrări de reconstrucţie, în, deja celebrele PRT-uri! Dolari americani, riali saudiţi, rupii pakistaneze, coroane norvegiene şi chiar şi vechi mărci germane sînt deturnate în străinătate. "Valizele sînt încărcate în spatele avioanelor. Există o grămadă de persoane care duc valizele pline cu bani pînă în avion", a afirmat un responsabil american citat de cotidian. Potrivit anchetatorilor, înalţi oficiali afgani şi membri ai anturajului preşedintelui Hamid Karzai, printre care fratele acestuia şi cel al vicepreşedintelui său, Mohammed Fahim, ar fi implicaţi în aceste deturnări. Cei doi au negat însă că ar fi implicaţi în aşa ceva.

Afganistanul nu este singurul exemplu în care valiza face legea. Mai aproape de noi, Transnistria este incriminată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ca fiind o "gaură neagră", în care se face trafic cu orice, iar sume mari de bani şi arme călătoresc cu valiza! O metodă deosebit de eficientă. Această "gaură neagră" reprezintă tocmai problema principală a parcursului european al Republicii Moldova. Dar, vor oare cetăţenii moldoveni în UE, sau doresc numai vizele acestei uniuni? Informaţiile mele îmi spun că singura tentaţie spre Vest o reprezintă VIZELE, EXCLUSIV, totodată acest spaţiu fiind identificat ca fiind de provenienţă a pericolului major la adresa stabilităţii personale: creştere de taxe şi impozite, majorarea preţurilor etc! În acest context, se pune întrebarea, dacă cetăţeanul de rînd din Moldova merită tot acest "balet politic" pe care l-a făcut preşedintele Mihai Ghimpu, într-o dovadă repetată de sinceritate şi verticalitate! Pentru că, UKAZUL prezidenţial care consfinţeşte ziua de 28 iunie ca zi a invaziei armatei sovietice în Basarabia, este, juridic vorbind, o spulberare a Pactului Ribbentrop-Molotov şi o întoarcere la statutul juridic dinainte de acesta. În consecinţă, Chişinăul renunţă la Transnistria, care se poate alipi, oricînd doreşte, Ukrainei. Astfel de scenarii au mai existat. Simţind momentul, Vitalia Pavlicenco, preşedintele PNL Moldova, a depus la Ambasada Germaniei o scrisoare adresată Angelei Merkel prin care îi solicită cancelarului german, ca împreună cu preşedintele rus Dimitrii Medvedev să anuleze consecinţele Pactului şi să permită Moldovei să se unească cu România! Îşi doresc asta moldovenii? Sînt ei pregătiţi să devină români? Îşi doresc asta românii? Sînt ei pregătiţi să primească noi teritorii? Întrebări care nu se pun niciodată atunci cînd doreşti să iei decizii istorice!

Renunţînd la Transnistria, Chişinăul poate stopa o parte importantă a fenomenului "valiza", chiar şi prin faptul că mulţi dintre "oamenii de afaceri" notorii, vor dori să părăsească noua ţară! Cu certitudine, însă, nu vor mai exista valize pornite din Transnistria (deci din Moldova!), care să ajungă în Kurdistanul Iraqian şi, apoi, în Heratul aflat la frontiera cu Iranul! Asta într-un circuit deja tradiţional. Că despre valizele cu bani plecate spre Kîrgîzstan, nu pot să mă pronunţ...

luni, 28 iunie 2010

JURNAL DE CHIŞINĂU. ZIUA 148(34)

           "RISCUL" CA ZIUA DE AZI SĂ FACĂ ISTORIA!


Marcarea, astăzi, a 70 de ani de la invazia trupelor sovietice în Basarabia, riscă să şteargă dintr-un condei istoria cunoscută şi trăită de trei generaţii de moldoveni. Şi nu numai atît. Panglica Sfîntului Gheorghe va fi privită cu îndoială, la fel şi ziua de 9 mai, şi manifestaţiile de la Memorialul Eternitatea. Dacă ar fi numai radicalizarea şi felierea societăţii moldoveneşti şi tot ar fi bine! Mă tem ca decretul semnat de Mihai Ghimpu, istoric corect, într-un gest pe care numai marii bărbaţi de stat care îşi asumă istoria sînt capabili să îl facă, nu va întoarce definitiv Moldova din drumul ei declarat spre Europa! Dar, măcar se va risipi incertitudinea care planează asupra acestui spaţiu de falie, se vor împărţi şi limpezii apele. Cînd a ridicat toiagul deasupra mării, Moise "îl avea în spate" pe Dumnezeu. Din păcate, Mihai Ghimpu nu poate spune că are în spate pe cineva, nici măcar pe Traian Băsescu, care a transferat o parte din personalitatea lui conflictuală pe malul stîng al Prutului. Dar, în maniera cunoscută deja, a tras cuiul de la grenadă lăsîndu-i pe alţii să se descurce, mai departe, cu fructul ucigaş! De ce spun asta? Pentru că, în ultimul timp, semnalele date de România sînt tot mai anemice, nelegate, haotice. Preşedintele Băsescu lansează un document în care îi califică pe ruşi un pericol la adresa României, evident, luînd Moldova la mijloc, premierul Boc e prea ocupat să-şi dea cu stîngul crizei în dreptul politic al PDL ca să mai vadă şi ce face Tomac prin jurul blocului, ministrul de externe Baconschi chibiţează şi el în spatele proiectului ruso-german de rezolvare a diferendului transnistrean (de fapt un Plan Kozak reîncălzit!), iar ambasadorul român la Chişinău, e ca un popă de ţară care nu a avut răgazul, de la instalarea în funcţie, să se întîlnească cu personalităţile pro-româneşti din acest spaţiu, sau să acorde un interviu presei pro, şi asta în timp ce retorica anti-românească generată de imperialii ruşi, scrobiţi şi manieraţi, dar şi de copiile lor grobiene - lipsite de o identitate proprie - ukrainiene, cumulate într-o anumită zonă moldovenească, a explodat, efectiv! În actualul context internaţional tensionat şi mai degrabă confruntaţional, orice eveniment poate dobîndi relevanţă în regiune şi poate avea impact direct sau indirect major asupra securităţii Republicii Moldova. Neutralitatea, arătată de politicienii "pro-europeni" ca pe Sfintele Moaşte, chiar recunoscută, nu poate ţine loc de soluţie de securitate. Statutul de “neutralitate permanentă” rămîne piatra nodală şi o permanenţă a arhitecturii de securitate a Republicii Moldova, iar momentul "28 iunie" va declanşa, într-o succesiune firescă, inclusiv o dezbatere deschisă despre aceasta. Pentru că, acest statut nu reflectă nici realitatea de pe teren, nici nu reprezintă o formulă consacrată internaţional. Sorgintea acestui concept este, evident, legată astăzi de situaţia din Transnistria. Însă la momentul adoptării Constituţiei din 1994, nu a existat nici o dezbatere reală, nici explicitarea conceptului, nici măcar argumentarea poziţiei, iar după recunoaşterea deportărilor, după condamnarea crimelor comunismului, după marcarea datei invaziei sovietice în Basarabia, urmează firesc, discutarea statutului de neutralitate impus Moldovei, din nou, de Rusia!  Reintegrarea teritorială, pe care se bate monedă de 20 de ani, ar trebui să fie urmată şi de o integrare a instituţiilor de forţă din regiunea separatistă în structurile de forţe legitime ale Republicii Moldova. Cum se va face aceasta, cu ce resurse şi mijloace, pe baza cărei experienţe şi expertize, în ce interval de timp, cu ce destinaţie a elementelor ce vor fi reduse din spaţiul structurilor de forţă separatiste, acest lucru nu ni-l dezvăluie nici Concepţia nici Strategia de Securitate Naţională "neutrală", aprobată zilele trecute de Guvernul Filat.

Ce înseamnă ziua de astăzi pentru Moldova? Asumarea istoriei, în primul rînd, pentru electoratul de maxim 15% al Partidului Liberal! Un mare semn de întrebare identitară şi politică, pentru electoratul PLDM şi un şut în plinul găleţii relaţiilor bilaterale între Filat şi Putin, după ce premierul moldovean a muls cu greu, strop cu strop, laptele bunăvoinţei Kremlinului. Pentru electoratul stîngii, al PSD, PDM, MU şi PCRM decretul lui Ghimpu este un atentat la siguranţa naţională! Ce ne facem fetelor, că aceştia sînt cei mai mulţi, iar confruntările politice de astăzi, din Parlament, au toate şansele să se transforme, în viitorul apropiat, în confruntări de stradă, generînd o nouă stare conflictuală pe harta riscurilor şi ameninţărilor Republicii Moldova. La tot acest spectacol, UE priveşte fără să înţeleagă mare lucru, dar se face vinovat de actuala stare de fapt prin politica de zăhărel dusă la adresa Republicii Moldova. Această amăgire perpetuă nu are darul de a soluţiona conflictele din interiorul republicii, din potrivă! Cu atît mai puţin, soluţia federalizării nu este o soluţie, iar despre încurajarea de a intra total în barca UE şi NATO, singura soluţie viabilă occidentală pentru Moldova, din punctul meu de vedere, nici un oficial scrobit de la Bruxelles nu a deschis pliscul! Federaţia Rusă este privită în continuare prin prisma clişeelor post sovietice, drept Centru, cu interese majore în regiune, cu legături economice de netrecut, cu forţă dominantă căreia nimeni nu-i poate limita acţiunile şi opţiunile. După războiul ruso-georgian, este constatat şi comportamentul său mai agresiv, iar ameninţările sale cu utilizarea forţei sînt pe deplin credibile. Însă lipsa de reacţie adecvată şi oportună pe direcţia securităţii la Chişinău riscă să devină periculoasă, odată ce acest comportament poate fi evaluat ca transformînd Republica Moldova într-un cap de pod al Rusiei şi Ukrainei la graniţa NATO şi UE, fapt ce o poate pune în posturi de securitate extrem de delicate, tocmai pentru că refuză (sau este împinsă) să nu-şi dezvolte capacităţile proprii de apărare şi de asigurare a securităţii. Opţiunea abandonării acestor atribuţii nu face decît să ducă la forme de suveranitate limitată, cu alterarea şi influnenţarea categorică a opţiunilor de politică externă, apărare şi securitate şi cu costuri majore în raport cu credibilitatea, legitimitatea conducerii, atractivitatea statului.

Republica Moldova se află într-o postură geopolitică de falie, la frontiera NATO şi a Uniunii Europene, în spaţiul post-sovietic şi în ceea ce Rusia continuă, sau a reînceput să numească, în documentele sale de politică externă „vecinătatea apropiată”.  Spuneam că o confruntare identitară între cele două tabere ce se formează în jurul armatei sovietice reprezintă un nou punct pe harta riscurilor Republicii Moldova. O astfel de "hartă", ca să o desluşim, ar trebui să se bazeze pe o definiţie acceptată a securităţii, pe un pachet de riscuri şi ameninţări de natură globală, dar şi pe un set de riscuri şi ameninţări regionale şi locale. Dacă privim Republica Moldova în ecuaţia, respinsă deja în paragraful anterior!, alături de Uniunea Europeană şi NATO, vom accepta ca definiţie a securităţii pe cea a Şcolii Europene de la Copenhaga (Barry Buzan), cu cele 5 componente ale securităţii – militar, politic, economic, social, de mediu, securitate naţională, securitate societală şi securitate umană.

În privinţa ameninţărilor şi riscurilor globale, Moldova poate suferi, în solidar, cu celelalte naţiuni europene, de: - terorismul internaţional, - proliferarea armelor de distrugere în masă, - conflictele regionale şi separatiste - o permanenţă în spaţiul est European şi postsovietic. Produs al dezmembrării, mai mult sau mai puţin violente, a unor state multinaţionale din zonă, conflictele separatiste au un puternic substrat politic şi reprezintă o ameninţare gravă la adresa securităţii regionale, chiar dacă majoritatea acestora sînt ţinute sub control. Nu poate fi ignorată posibilitatea ca aceste conflicte îngheţate, precum cel din Transnistria, să poată fi potenţate de "administratorul sistemului de menţinere a păcii", şi să reprezinte o ameninţare la adresa integrităţii teritoriale a statelor noi apărute în Europa. Prin numărul lor mare, aceste conflicte - alături de alte stări tensionate, tendinţe separatiste, dispute teritoriale şi situaţii de instabilitate - generează incertitudine, determină irosirea resurselor şi perpetuează sărăcia. Ele alimentează, de asemenea, alte forme de violenţă şi criminalitate şi favorizează terorismul.
Riscurile şi ameninţările de natură regională şi locală sînt: - ameninţări clasice din partea administraţiei şi trupelor militare separatiste faţă de statalitate, integritatea teritorială şi coeziunea deciziei naţionale, ca şi a securităţii naţionale pe diferitele niveluri: a statului, a regiunii limitrofe zonei separatiste, a oamenilor din localităţile situate în stînga Nistrului şi din Tighina, sigur, numai atunci cînd Yastrabceak nu va mai toasta, la aceeaşi masă din Chişinău, cu diplomaţii maghiari şi cu vicepremierul moldovean pentru "reintegrare"!, - ameninţări de instabilitate a frontierelor în proximitate, - ameninţarea de scindare a unui stat vecin,  - ameninţarea intrării în structurile de securitate de vîrf ale Republicii Moldova a unor persoane loiale altui stat, în condiţiile reintregirii teritoriale şi absorbirii structurilor de forţă separatiste,  - riscul schimbării structurii de vecinătate, pe cale de consecinţă,  - riscul pierderilor teritoriale directe (Palanka), prin consolidarea independenţei de facto şi recunoaşterea independenţei de jure a regiunii separatiste de către o putere regională urmată de un număr de state, sau prin unificarea regiunii separatiste cu un terţ stat,  - riscurile ce privesc securitatea si apararea teritoriului,  - riscurile ce privesc securitatea si apararea frontierelor. Existenţa regimului separatist amplifică discrepanţa din cadrul juridic şi instituţional unic al Republicii Moldova, alterînd statul de drept şi scoţînd o regiune şi locuitorii săi de sub controlul suveran al statului. Ca stat independent ce face parte din regiunea extinsă a Mării Negre - care este o punte a tranzitului comercial, de energie şi transporturi, şi nu o confluenţă oarecare, intersecţie de frontiere între regiunile Europei, Asiei Centrale şi Orientului Mijlociu Extins - Moldova se confruntă, la fel ca statele riverane directe cu: - conflicte îngheţate (ce pot fi încălzite oricînd cineva şi-o doreşte, vezi cazul Osetiei de Sud!), -  disparităţi economice, - conflicte de intensitate redusă, - trafic ilegal cu arme, - trafic de droguri şi persoane, - migraţie, - fenomenul terorist, - corupţie instituţionalizată şi impicările structurilor mafiote în comerţ şi trafic de tot felul. Despre toate acestea citim zilnic în presa de la Chişinău!

Ameninţările de origine socială/societală vor putea fi testate începînd de astăzi. Ameninţările la adresa identităţii şi coeziunii societale – date de persistenţa moldovenismului şi punerea sub semnul întrebării a identităţii, limbii şi istoriei naţiunii majoritare, din dorinţa creării artificiale a unei identităţi diferite; scindarea societăţii, a elitelor pe teme fundamentale; riscurile apariţiei de tensiuni şi ameninţarea unor revendicări de natură autonomist-separatistă din cauza nerespectării educaţiei în limba minorităţilor naţionale şi utilizarea limbii unei minorităţi naţionale pentru instruirea majoritară a tuturor minorităţilor şi a alterării identităţii majorităţii. Toate aceste "ameninţări de manual" vor păli în faţa posibilei scindări generate de armata sovietică! În baza aceleiaşi matrice, Republica Moldova are şi cîteva vulnerabilităţi: nivelul ridicat al stării de insecuritate socială, persistenţa stării de sărăcie cronică şi accentuarea diferenţelor sociale şi infrastructura slab dezvoltată şi insuficient protejată.

Începînd de astăzi, Moldova devine, din nou, după 1992, o "societate de risc", concept utilizat acolo unde riscul devine un sistem de gestionare a hazardurilor şi insecurităţii, care apar în contextual modernizării societăţii. Totuşi, riscul trebuie asumat pînă la capăt, indiferent de consecinţe. În acest context, după condamnarea comunismului şi declararea zilei de 28 iunie 1940 zi în care armata sovietică a invadat Basarabia, preşedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, trebuie să-şi asume direct şi brutal, chiar, în calitatea sa de om politic şi comandant suprem al forţelor armate, renunţarea la neutralitate şi integrarea în NATO! Singura opţiune euro-atlantică a Moldovei!

duminică, 27 iunie 2010

JURNAL DE CHIŞINĂU. ZIUA 147(35)

RĂZBOIUL IRANIAN - SUPAPĂ DE REFULARE A CRIZELOR OCCIDENTALE!  



"În 2010 este debutul celui de-al treilea război mondial, care va începe în noiembrie şi se va termina în octombrie 2014". Este prevestirea bulgăroaicei Vanga, pe care unii lideri regionali se străduiesc să o pună în aplicare! Generalul rus Leonid Ivasov, vicepreşedinte al Academiei de ştiinţe geopolitice de la Moscova, citat de Agerpres, declara că "Pentagonul intenţionează să lanseze în curînd un atac masiv împotriva infrastructurii militare iraniene. Nu am nici o indoială că această operaţiune sau, mai precis această agresiune împotriva Iranului, va avea loc'', a afirmat generalul Ivasov.

De altfel, Teheranul a declarat deja stare de război la frontiera sa de nord – vest, forţele Gărzilor Revoluţionare fiind comasate în regiunea Mării Caspice, informează agenţia Debka. Autorităţile de la Teheran susţin că Statele Unite şi Israelul se pregătesc să atace instalaţiile nucleare iraniene, forţele militare ale celor două state fiind concentrate în bazele militare şi aeriene din Azerbaidjan. Anunţul a fost făcut marţi, de generalul de brigada Mehdi Moini, comandantul Gărzilor Revoluţionare din zonă, care a precizat că “mobilizarea este un răspuns la prezenţa trupelor americane şi israeliene la graniţa de vest”. Moini a adăugat că o serie de state din vest alimenteză conflictele etnice pentru a destabiliza situaţia din regiune. Conform agentiei Debka, o serie de surse iraniene au indicat că în ultimele zile, Israelul ar fi transferat, în secret, un număr mare de bombardiere cu reacţie în bazele din Azerbadjan, prin Georgia, iar forţe speciale americane sînt concentrate şi ele în zonă, fiind pregătite pentru a declanşa un atac împotriva Iranului. Este cunoscută teoria potrivit căreia forţele israeliene ar trebui să lanseze un atac preventiv pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare. Scenariul a fost re-amintit jurnaliştilor de Shabtai Shavit, fost director al Mossadului.

Pe de altă parte, un fost agent al CIA în Gărzile Revoluţionare din Iran a confirmat că actuala administraţie americană a ordonat constituirea unei masive structuri de forţe navale în Golful Persic, nucleul acesteia fiind Grupul de Luptă nr.10, condus de portavionul “USS Harry S. Truman”.
12 nave de luptă americane au trecut prin Canalul Suez beneficiind de protecţia unui puternic dispozitiv de securitate egiptean. La ora actuală, navele militare americane se află în Marea Roşie.  Alte patru nave de război au primit ordin să se îndrepte spre aceeaşi zonă, pentru a se alătura grupului menţionat. Anterior, americanii au simulat, împreună cu militari francezi şi britanici, lovituri aeriene şi navale comune, inclusiv cu decolări ale avioanelor de vînătoare franceze de pe “USS Harry S. Truman”. Ştirea de ultimă oră este că Germania a trimis nave de război spre Marea Arabiei, care vor acţiona sub comandă americană. Atît SUA, cît şi Israelul şi-au repoziţionat submarinele nucleare în regiune. Forţe speciale americane şi israeliene acţionează de mai mulţi ani în interiorul Iranului, în adîncime, pentru a identifica ţintele potenţiale şi a lua pulsul populaţiei, în legătura cu voinţa acesteia de a răsturna regimul actual.

Ar fi interesant de ştiut dacă doar criza economică este cea care a "ordonat" micşorarea numărului de militari români în contingentul din Afganistan cu peste 300, sau mai sînt şi alte raţiuni discutate în CSAT. Putem specula că România pregăteşte un batalion care să se alăture coaliţiei conduse de SUA împotriva Iranului! Dar de ce s-ar ataca Iranul anul acesta? În primul rînd pentru că Israelul doreşte ca statul islamic să nu devină deţinător de arme nucleare, care i-ar pune în pericol însăşi existenţa. În al doilea rînd, criza economică mondială pare să-l fi convins pe preşedintele pacificator Obama să se alăture planurilor Israelului. Acelaşi motiv par să îl aibă şi statele europene implicate, în special Franţa şi Germania. Cît despre România, pot să spun că probabil doar flerul politic excepţional al lui Traian Băsescu ar face ca ţara noastră să fie parte din viitorul conflict, care ar anihila criza de nervi şi de autoritate din politica internă a României. Nu este exclus ca un alt război de nişă să fie utilizat ca supapă de refulare a tensiunilor acumulate pe teritoriul european, şi pe care anumite voci de la CHişinău îl prevăd "cu maximă acurateţe"!

Cu certitudine, pentru România, un posibil război cu Iranul ar modifica percepţia opiniei publice asupra situaţiei dezastruoase şi ar repoziţiona jucătorii politici interni, într-o bună tradiţie ce părea uitată, că politica externă face politica internă! Un nou conflict internaţional nu este imposibil, în următoarea perioadă, el avînd şi rolul de eliberator de tensiuni sociale fără precedent, dar şi pe acela de declanşator al mecanismelor de redresare economică!

sâmbătă, 26 iunie 2010

PENTRU NOI, CEI CE STIM CE E DEPARTAREA...

PUBLICITATE - PUBLICITATE - PUBLICITATE

AFGANISTAN: ÎNTRE SPRIJINUL CIVILILOR ŞI RĂZBOIUL PIERDUT

Recenta schimbare a generalului Stanley McChrystal, comandantul forţelor americane şi ale NATO din Afganistan, este dovada că SUA şi aliaţii lor au pierdut războiul, se arată în două comunicate publicate pe două site-uri islamiste, relatează CNN. Preşedintele american Barack Obama a dorit să salveze aparenţele prin demiterea generalului Stanley McChrystal şi prin aducerea în locul său a generalului David Petraeus, se precizează într-un comunicat transmis de purtătorul de cuvînt al talibanilor, Qari Mohammad Yousif Ahmadi. Într-un alt comunicat, o grupare care se autointitulează Emiratul Islamic al Afganistanului susţine că Petraeus este "epuizat mental" din cauza lungimii războiului, care a început în octombrie 2001. "Nouă ani de activităţi militare, diferite strategii şi pagube materiale şi umane uriaşe în mîinile mujahedinilor i-au condus pe cruciaţi într-o suferinţă totală", se arată în documentul citat.

După 9 ani de război în Afganistan, militarii continuă să acorde sprijin medical şi umanitar populaţiei civile, traumatizată după 30 de ani de război neîntrerupt.

JURNAL DE CHIŞINĂU. ZIUA 146(36)

DESPRE SECURITATE NAŢIONALĂ ŞI BUNĂ GUVERNARE

Strategia de Apărare a ţării, însuşit de CSAT şi trimis Parlamentului, ar trebui să fie documentul fundamental al întregului mandat al preşedintelui, care să ghideze atît politica sa externă, cît şi guvernarea sau instituţiile specifice însărcinate, prin lege, cu prevenirea şi contracararea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor identificate de către document. Din păcate, dintr-un document serios, moderatoarele isterice de la televiziunile de ştiri, prezentatoarele care vorbesc de parcă s-ar pişa pe ele sau ar fi prinse cu chiloţii în vine, au transformat SNAp-ul într-un circ în care clownii principali au devenit jurnaliştii. Mă aşteptam, de exemplu, ca în baza documentului însuşit de CSAT să se discute despre  măsurile de austeritate impuse de criza economică, care alimentează xenofobia şi ajută partidele extremiste, a căror popularitate este în creştere, în Europa, după cum avertizează un raport prezentat în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), de Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului. Sau, primatele moderatoare să iniţieze o dezbatere despre AGRICULTURĂ şi  ENERGIE, două elemente vitale fără de care nu pot exista un stat, o regiune, un judeţ, sau o comunitate mică!  Din păcate, nu am auzit nimic din toate acestea, nici măcar despre "guvernarea ineficientă", un termen ce apare în SNAp şi cu care nici preşedintele şi nici guvernul pe care îl girează, nu sînt prieteni! Cum, de fapt, întregul document însuşit de CSAT pare să fie un rechizitoriu împotriva Guvernului Boc. Eu am să mă refer doar la cinci dintre termenii prezentaţi, prin prisma studiului securităţii:

1. Calitatea slabă a actului de guvernare.  Un rol important în procesul de consolidare a stabilităţii şi securităţii noilor democraţii din Europa  revine capacităţii statelor şi a societăţilor de a promova o gestiune eficientă a treburilor publice, de a garanta exercitarea responsabilă şi eficientă a puterii, în deplin acord cu principiile democraţiei şi cerinţele respectării drepturilor omului. Aşa zice cartea! Expresia publică a acestor exigenţe este... buna guvernare! UE are o chartă albă a bunei guvernări, document ce subliniază conţinutul termenului şi pe care nu cred că vreun individ implicat în ultimii doi ani în guvernarea României a fost curios să o deschidă! Calitatea slabă a actului de guvernare reprezintă o ameninţare serioasă la adresa securităţii prin ameninţarea coeziunii sociale, a legitimităţii unei guvernări, deschiderea porţii pentru contestarea ei violentă sau, şi mai grav, fenomenul de alienare faţă de guvernarea ţării, ignorarea, îndepărtarea sau nerespectarea autorităţii. Este clar că slaba guvernare a lui Emil Boc a atras după sine toate fenomenele prezentate mai sus prin prisma securităţii. Am să las sociologii, economiştii şi psihologii să explice, pe larg, efectele fiecărui fenomen în parte.

2. Guvernare ineficientă.  Este denumirea unui caz special al unei calităţi slabe a guvernării, aşa cum o prezentam mai sus, şi care nu este legat atît de utilizarea abuzivă a puterii, cît de lipsa capacităţii de a atinge obiectivele de administrare a treburilor publice aşteptate de populaţie. Este exact diagnosticul pe care îl putem pune Guvernului Boc! Din punct de vedere al studiului de securitate, guvernarea ineficientă, ca efect al deficitului democratic şi al corupţiei instituţionale, se reflectă în manifestări de clientelism politic, ineficienţă a administraţiei publice, lipsa de transparenţă şi de responsabilitate publică, de birocraţie excesivă şi de tendinţe autoritariste. Ameninţarea la adresa securităţii naţionale este amplificată de faptul că subminează încrederea cetăţenilor în institutiile publice. În manualele de specialitate, guvernarea ineficientă apare ca o ameninţare majoră la adresa securităţii statelor. Guvernarea ineficientă a pus adesea în pericol exerciţiul normal al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a afectat îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale unor state - inclusiv a obligaţiilor ce vizează protecţia identităţii naţionale - generînd riscul producerii unor crize cu impact transfrontalier.

3. Şi pentru că vorbeam de crize, lipsa capacităţii de gestionare a crizelor  din partea autorităţii publice reprezintă, de asemenea, o ameninţare majoră cu impact asupra securităţii naţionale. Direct, prin nesoluţionare crizelor, amînarea soluţionării lor, soluţionare ineficientă, crearea de costuri publice majore şi de nemulţumire socială, dar şi indirect, prin faptul că gestionarea situaţiilor de criză este o componentă a bunei guvernări. Pot da exemplu restructurarea sectorului bugetar, placa zgîriată a premierului Boc din ianuarie 2009. Adică, de 18 luni! Vorbim de criză, de măsuri rapide şi eficiente! Poate, îndelung exersate...sau nu, care generează, în România o decizie de slabă calitate.

4. Slaba calitate e deciziei în criză  este legată de lipsa capacităţii de gestionare a crizelor, despre care vorbeam deja, şi se referă la tipuri de decizii în situaţii de criză care dau naştere la crize secundare, ca efect al deciziei pripite şi necompetitive, ca să nu scriu "incompetente" pentru soluţionarea crizei iniţiale şi care crează crize în cascadă, ce amplifică gradul de ameninţare a valorilor fundamentale, impune costuri nemăsurate ale soluţiei sau anternează pierderi simbolice ale statului – prestigiu, autoritate, imagine – pierderi resimţite direct de către toţi cetăţenii! Nu are rost să dau un exemplu punctual, pentru că toată lumea îl cunoaşte! Contracararea acestui tip de ameninţare presupune organizarea sistemelor profesioniste de reacţii în situaţii de criză acumularea bunelor practici şi a experienţei şi preluarea lecţiilor învăţate de la alte state. Noi, doar pentru crize clasice, cum sînt situaţiile de urgenţă, avem astfel de planuri, bine puse la punct, din păcate, de săptămîna trecută STATUL NU MAI ARE BANI să le aplice! Ce să mai vorbesc de planuri de acţiune economică pe timp de criză...

5. Ameninţările la adresa infrastructurii critice, care sînt ameninţări la adresa bunei funcţionări a serviciilor publice, a infrastructurii de transporturi, a aprovizionării cu elementele vitale unui trai decent, prevenirea atacurilor la adresa elementelor sensibile la adresa vieţii, sănătăţii, educaţiei şi integrităţii oamenilor, menţinerea sistemelor vitale dar şi a serviciilor minimale pentru calitatea vieţii. Lipsa preocupărilor sau a catalogării vulnerabilităţilor şi a modului de reducere a ameninţărilor la adresa infrastructurii critice poate afecta atît capacităţile de apărare şi instrumentele de asigurare a securităţii unui stat, dar se poate înscrie şi în sfera ameninţărilor de tipul guvernării ineficiente sau a slabei calităţi a guvernării. Corupţia endemică  face parte din ameninţarea la adresa infrastructurii critice. Un stat corupt sau criminal este o ameninţare atît la adresa bunei guvernări sau a guvernării eficiente, dar potenţează terorismul şi crima organizată.

Cinci elemente de securitate care fac un portret robot al Guvernului Boc. Cinci elemente asupra cărora mă aşteptam să se aplece mai mult societatea civilă, comentatorii, consilierii şi primatele urlătoare de la televiziunile de ştiri. Poate, întorcîndu-mă acasă, vom vorbi despre ele pe "raza scurtă de acţiune" a BanatTV! Evident, decizia este politică şi se află în mîna "decidentului politic"! Noi putem doar semnala aceste ameninţări şi sancţiona decidentul politic, electoral sau, de ce nu, fizic!

vineri, 25 iunie 2010

OPRITI RAUL CEL MAI MIC!!!

Răul cel mai mic creşte văzînd cu ochii. Micuţul Boc, profesor de drept ne-constituţional a mai luat-o o dată în mînă! În mîna lui mică. Curtea Constituţională a declarat neconstituţională tăierea pensiilor, după ce hămăitorii portocalii au îmbolnăvit de nervi timp de două luni, o ţară întreagă!  Logic, ăla micu & gashka, ar trebui să-şi ia lopăţica şi găletuşa şi să meargă la mare. În Novisibirsk! Şi doar Sorin Frunzăverde i-a spus-o! Atunci, în 2 iunie, trompeta evenimentul zilei a sărit la gîtul lui Frunzăverde, deşi mai uşor ar fi fost să-l pupe-n...

"Nu trebuia să ne atingem de pensii sub nicio formă! Salariile nu trebuiau reduse". Afirmaţiile, au fost făcute în cadrul Colegiului Director al partidului. "Efectiv nu cred în acest tip de măsuri. Le-am spus colegilor mei că, în mod normal, ar fi trebuit să alegem varianta FMI şi anume mărirea TVA şi a cotei de impozitare. De pensii, nu trebuia să ne atingem. Sub nici o formă", a spus vicepresedintele PD-L la Radio Reşiţa.

Acum, spun a ţîşpea oară, mutarea e pe biroul preşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin: mîna dreaptă! Cu care poa să-l ia uşor de gît pe cariciul ăla incompetent şi să-l arunce la mă-sa, la Răchiţele, sau în curte la ta-su adoptiv la Cotroceni, care îl ţine cu forţa pe pitic în Grădina (de vară) de la palatul Victoria. Pentru că el ştie vorba aia marinărească: "iubeşte copiii ca şi cum ar fi ai tăi"! Cred că politeţurile, amabilităţile şi alte "ţile" nu-şi mai au locul, iar SF ar trebui să intervină şi să preia PD minus L din mîna găştii ăsteia de nenorociţi, să preia guvernul şi chiar mai mult! Cred că ACUM E MOMENTUL, Domnule Preşedinte!

OPRIŢI ISTERICA DE LA REALITATEA TV!!!

Oameni buni, opriţi isterica de la RealitateaTV! O primată isterică şi nefutută, Adriana Nedelea, ESTE UN PERICOL LA SECURITATEA NAŢIONALĂ! Legaţi-o, sedaţi-o, arestaţi-o, futeţi-o, numai faceţi-o să tacă! Femeia asta, în 30 de minute şi-a început fiecare propoziţie cu cuvîntul VIOLENŢĂ! "De ce sînt oamenii violenţi şi liderii de sindicat sînt în Canada"?, a fost obsesia creaturii nebune scăpată din lanţ pe micul ecran! Violenţă! Violenţă! Violenţă! Atracţia fatală spre violenţă, sînge şi manifestaţii scăpate de sub control pentru nişte fătuci cu grave probleme de comportament, patologice, chiar!

JURNAL DE CHIŞINĂU. ZIUA 145(37)

       VARZĂ KIEVEANĂ DE BRUXELLES, CU CONDIMENTE DE CRIZĂ: ROMÂNEŞTI,   AMERICANE ŞI RUSEŞTI!


Titlul sună chiar apetisant, conţinutul articolului e o porcărie! De fapt, este rezultatul discursului pe care mi-l-am (cred că aşa se scrie chestia asta româneas-că co-mplicată!) ţinut în oglinda de la baia pe care o folosesc pe Puskin Prospect de vreo juma de an! E ok, m-am obişnuit să nu mă deranjaz dacă nu am chef de musafiri şi nici să nu mă întrerup atunci cînd încerc să înţeleg cîte ceva din ce ni se întîmplă acum, în lumea asta mică şi veselă în care trăim! Naiv incurabil fiind (iubeam Yugoslavia şi pentru cele 7 paradoxuri ale sale: şapte vecini, şase republici, cinci munţi, patru popoare, trei religii, două limbi şi o singură ţară!!!) continui să cred că politica externă a unui stat - generată de interesela sale pe termen lung, mediu şi scurt şi pusă în practică de preşedinte şi ministrul de externe, dar nu numai! - reprezintă o serie coerentă şi logică de paşi în urma cărora poţi anticipa, de fiecare dată, următoarea mişcare, logică, determinată şi determinantă, astfel încît targetul propus să fie atins, într-un timing previzibil! Nu totdeauna e aşa!

Societatea românească este extrem de ocupată acum de criza economică, tăierea salariilor şi pensiilor, recesiunea băgată pe gît BRUSC de actualul guvern şi de preşedintele Traian Băsescu care, potrivit Elenei Udrea le-ar fi comunicat miniştrilor: dacă nu sînteţi capabili să tăiaţi în carne vie, atunci nu mă încurcaţi! Interesant! Sincer, ştiam că Traian Băsescu are mereu un plan. Un jurnal de bord de care se ţine neabătut! Ei, bine, în acest context, NU ZĂRESC PLANUL! Nu înţeleg care este ţinta spre care navighează Preşedintele! Cum nu înţeleg nici baletul românesc pe plan extern, în care România pare tot mai izolată şi tot mai hărţuită! Ultima vizită externă a preşedintelui Băsescu a fost în...Albania! După aceasta, la Bucureşti, în prezenţa lui Shaakasvili, a declarat că se opune planului comun de securitate Rusia-UE, care în următoarea săptămînă avea să fie discutat bilateral de Merkel şi Medvedev la Berlin. E OK! Face parte din stilul preşedintelui, este amprenta sa în discursul extern, dar, semnul de întrebare vine de la sinceritatea acestei afirmaţii, în momentul în care, în România Rusia deţine aluminiul, siderurgia, o parte din hidrocarburi şi piaţa financiară! Pe de altă parte, se poartă negocieri pentru un mix între Transgaz şi Gazprom, intrarea României în SouthStream, dar se ţine departe formatul de negocieri 5 plus 2, în vederea reglementării diferendului Transnistrean, pentru solutionarea căruia Polonia, Germania, Franţa şi chiar Ungaria au un cuvînt mult mai greu de rostit!  Staţionarea trupelor ruseşti în Republica Moldova, în apropierea graniţelor României, constituie o ameniţare la adresa securităţii naţionale. Iată una din prevederile Strategiei Naţionale de Apărare, adoptată de CSAT şi înaintată miercuri Parlamentului de la Bucureşti. Să mai spun că joi, Guvernul Moldovei a adoptat Strategia de Securitate a Republicii Moldova, iar preşedintele ţării, Mihai Ghimpu, a decretat ziua de 28 iunie 1940, zi de doliu naţional ca să marcheze invazia trupelor sovietice în Basarabia. Toate aceste gesturi par individuale. M-aş bucura SĂ NU FIE, să facă parte dintr-un plan gîndit. Mă tem că nu e aşa, că reprezintă doar un gest de agoră, de piaţă publică, de circ, de imagine şi, inconştient! E ca atunci cînd clownul, intră în cuşca leului şi-i scoate limba pentru ca spectatorii să se spargă de rîs! Pentru că la astfel de gesturi, "fiarele" stau la pîndă fără să se amuze, şi peste puţină vreme, cînd kktul va fi încă o dată pe ventilator, va veni Doamna Udrea şi ne va spune: "Eu sînt convinsă că aceste gesturi au fost făcute cu bună credinţă"!, observaţi nuanţa care a mai fost folosită şi în cazul tăierilor de pensii şi salarii: "...au fost făcute cu bună credinţă...", dar au ieşit prost, uneori, "din păcate, noi am acţionat cu bună credinţă, dar destinul, Maktub, a fost potrivnic"... Şi toate aceste "îndrăzneli vulnerabile" se întîmplă într-o perioadă, e adevărat favorabilă marilor jucători ai istoriei, dar apocaliptică pentru omul de rînd, care nu e capabil să se gîndească acum nici la regionalizarea României din 2014, darămite la o reconfigurare a Europei pe care a învăţat-o la şcoală! Şi totuşi, şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, spune că democraţia s-ar putea "prăbuşi" în Grecia, Spania şi Portugalia, dacă nu vor fi luate măsuri urgente pentru a combate criza deficitelor! Nici Italia, Ungaria şi România NU SE SIMT PREA BINE! Într-o reuniune extraordinară cu liderii de sindicat europeni, el a prezentat un scenariu "apocaliptic", în care ţările afectate de criză din sudul Europei ar putea cădea victime loviturilor de stat militare sau revoltelor populare, în condiţiile în care ratele dobînzilor cresc, iar serviciile publice se prăbuşesc pentru că guvernele nu mai au bani, scrie Daily Mail. Avertismentul lui Barroso accentuează îngrijorările de la Bruxelles că criza economică ar putea duce nu numai la prăbuşirea euro, dar şi a UE în sine, împreună cu un val de democraţii fragile. "Era foarte, foarte îngrijorat. Ne-a şocat cu o viziune apocaliptică asupra democraţiilor din Europa prăbuşindu-se, din cauza îndatorării", a subliniat John Monks, liderul sindicatului european TUC. Şeful sindicaliştilor europeni a declarat că Europa ar putea ajunge din nou în situaţia anilor '30. “Este extrem de periculos. Acum ne aflăm în 1931 şi ne îndreptăm înapoi către 1930 cu Marea Depresiune şi ne trezim cu dictatură militară”, a spus într-un interviu acordat portalului EUobserver, John Monks, secretarul general al Congresului Sindicatelor Europene. “Nu spun că suntem deja acolo, dar poate fi o problemă foarte serioasă, nu numai din punct de vedere economic, ci şi politic”, a adăugat Monks. 

În acest context total defavorabil României, Ukraina stă la pîndă şi atacă cu toate mijloacele. Preşedintele Traian Băsescu a iniţiat o campanie pentru restabilirea dominaţiei Bucureştiului, dar şi pentru posibila anexare a teritoriilor “ancestrale”: Moldova, Transnistria, şi o parte a Ukrainei! Declaraţia, absolut năucitoare, a fost făcută în timpul unei mese rotunde la care au participat şi "experţii internaţionali" James George Jatras, directorul adjunct al Institutului American din Ucraina (AIU), şi doctorul S. Trifkovici, scrie publicaţia Versii.com- Fabrika analitiki. Reprezentarea culturală, obiectivele şi interesele naţionale ale României, în modul în care s-au format, dar şi elita politică românească fac ca “această ţară sa fie unul dintre cei mai ostili şi potenţial periculoşi vecini ai Ukrainei, Moldovei şi ai altor ţări vecine”, a spus doctorul S. Trifkovici, se mentioneaza in articol. Şi despre Ukraina nu se spune nimic în Strategia Naţională de Apărare, deşi am "împărţit" cu greu un "platou" cu acest vecin deloc prietenos! Cu toate că majoritatea cetăţenilor Moldovei nu se consideră români, este necesar ca ei să fie “încorporaţi” în România, nu doar Republica Moldova, ci şi teritoriile ucrainene din regiunea Odessa şi din Bucovina, anexate de URSS în 1940, trebuie înapoiate României. Potrivit autorului, chiar faptul că ministrul român de externe, Teodor Baconschi, nu vrea să numească Moldova altfel decît “Basarabia”, dovedeste acest lucru. În 2006, Băsescu a declarat că “politica minimală a României prevede unirea poporului român”!, se precizează în material. Posibilitatea redobîndirii cetăţeniei române este asociată cu acest fapt. Cu toate acestea, se subliniază că “împărţirea paşnică a paşapoartelor româneşti” nu exclude “un conflict militar pentru sechestrarea teritoriului ancestral Basarabia”. De asemenea, potrivit fostului primar al Izmailului, Stanislav Borisenko, în ultimii ani, România a crescut numărul de nave de război de pe Dunare. M-aş mira! Dar teoria cu conflictul militar româno-moldovenesc, ca o supapă de evacuare a presiunii în Europa a mai fost vehiculată şi la Chişinău, în aceste zile! “Politica şi declaraţiile privind poziţia Bucureştiului reprezintă o provocare deschisă în primul rînd Republicii Moldova şi Ucrainei, ca state independente, şi o ameninţare a interesele lor de bază”. Repet, nu am văzut nimic similar în Strategia de Securitate a României, dar cu siguranţă, aceste afirmaţii, declaraţii, gesturi, informaţii agresoare reprezintă clar un atac la siguranţa naţională a României!

Mutîndu-mă mai spre Est, în Caucaz, Statele Unite dau o acadea Rusiei ţi îl includ oficial pe liderul gherilei separatiste cecene, Doku Umarov, pe lista cu persoane căutate pentru terorism internaţional.  Această decizie va permite ţinerea sub control a fluxului financiar şi a altor forme de susţinere a lui Umarov. Într-o declaraţie video, Doku Umarov a revendicat atentatele comise în 29 martie la metroul din Moscova, ce au provocat moartea a 40 de persoane. El a afirmat că a fost vorba de un act de "răzbunare" pentru operaţiunile forţelor ruse din Caucaz. Umarov a acuzat locuitorii Rusiei că nu reacţionează la "crimele comise de bandele lor sub comandamentul lui Vladimir Putin", premierul rus. El a ameninţat ţara cu noi violenţe. Luptînd din prima clipă în primul război din Cecenia (1994-1996), la sfîrşitul căruia a devenit general de brigadă şi a fost decorat cu ordinele "Onoarea poporului" şi "Eroul poporului", Umarov a făcut parte din anturajul tuturor liderilor separatişti. După aceea, el s-a declarat "emir din Caucaz". Umarov ar trebui să ne intereseze prin prisma aceluiaşi document adoptat de CSAT, de obsesia cu Marea Neagră a Comandantului Traian care a intrat în contondenţă cu interesele Rusiei, Ukrainei şi...Turciei! Rusia va împînzi Marea Neagră cu nave port-elicopter franceze, dar şi cu fregate noi şi submarine, în timp ce noi dispunem de două fregate obosite şi nici un submarin, deosebit de util în cercetare etc în tulburile şi gazoasele ape ale Mării Negre!

Rămînînd în Est, CSAT-ul a hotărît că din lipsă de bani, numărul militarilor români în Afganistan va fi redus cu peste 300! O BRIGADĂ 100% românească în Afganistan ar mai putea spăla din imaginea de "nebunul satului" pe care a dobîndit-o România în ochii partenerilor externi, în ultimul timp. Din păcate, nu am nici un ciot de informaţie că această brigadă va exista vreodată. Nici înainte, şi nici după 28 august 2010! Prietenii ştiu de ce se spune atunci CASĂ DE PIATRĂ! Dar, să revin! Băsescu a redus numărul militarilor cu 300, Obama l-a "concediat" pe comandantul trupelor. McChrystal a fost eliberat din funcţie. Generalul "l-a înfuriat" pe Obama, prin interviul acordat revistei Rolling Stone, în care se arăta deosebit de nerespectuos faţă de preşedinte, vicepreşedinte şi secretarul Apărării. Dacă ar fi vorbit la telefon cu Băsescu, Obama ar fi putut să treacă interviul la capitolul VULNERABILITĂŢI şi AMENINŢĂRI la adresa Securităţii SUA! Locul generalui Stanley McCarthy a fost luat de generalul David Petraeus. În articolul din Rolling Stone, generalul McChrystal îi atacă pe vicepreşedintele Joe Biden, pe care îl ironizează în mod deschis, întrebîndu-i pe jurnalişti "Cine e Joe Biden?", pe ambasadorul american la Kabul sau pe emisarul Casei Albe în Afganistan şi Pakistan, Richard Holbrooke. Generalul îi caracteriza pe cei din administraţie drept "pămpălăii de la Casa Albă", aceştia constituind o piedică în cîştigarea războiului din Afganistan. Wow! La canal cu generalul! McChrystal şi-a cultivat imaginea unui "războinic perfect", care doarme doar patru ore pe zi, aleargă aproximativ 11 kilometri şi mănîncă o dată pe zi. În august anul trecut, la scurt timp după numirea în funcţie, generalul McChrystal a trimis o evaluare sumbră la Casa Albă, avertizînd că misiunea SUA în Afganistan va eşua în 12 luni fără trupe suplimentare şi fără o formare rapidă a forţelor afgane de securitate. De asemenea, el a lansat o serie de acuzaţii la adresa guvernului afgan. După îndelungi şi complicate dezbateri, preşedintele Barack Obama a aprobat noua strategie privind Afganistanul, care prevedea trimiterea a 30.000 de soldaţi suplimentari în Afganistan, însă cu angajamentul că retragerea acestora va începe în iulie 2011. Născut în 1954, într-o familie de militari, generalul Stanley McChrystal a absolvit Academia militară la West Point în 1976, iar ulterior a deţinut o serie de funcţii în comandamentul operaţiunilor speciale. Sub comanda sa, forţele JSOC l-au capturat pe fostul preşeidnte iraqian Saddam Hussein şi l-au ucis pe liderul al-Qaida din Irak, Abu Musab al-Zarqawi! Ce om, ce reputaţie, ce calibru! Nici Petraeus nu este mai puţin galonat! Parcă nu seamănă cu unii generali de la Bucureşti! Şi pentru "ca co"erenţa gesturilor americane să fie totală, Compania Blackwater, a fost angajată de CIA pentru misiuni în Afganistan, asta după ce a fost umplută de kkt de democraţi şi de companiile afiliate acestora. Şi totuşi, "interesul naţional primează şi este pe termen lung" Contractul, prin care compania se angajează să asigure securitatea clădirilor pe care agenţia de informaţii le deţine în  Afganistan, valorează 100 de milioane de dolari. Contractul a fost semnat după ce CIA acuza Pentagonul că a angajat aceeaşi companie americană pentru misiuni de spionaj pe teritoriul taliban din Pakistan. CIA a semnat un contract cu firma de a de securitate Xe! Alte două companii importante, Triple Canopy şi DynCorp International, au participat la licitaţie, dar au pierdut. Nu m-aş mira să apară din nou atacuri la adresa contractorilor privaţi de la Xe!

La final, să mă întorc la Bucureşti şi la oile noastre! Un institut ce ţine de Academia Română a elaborat un studiu sinistru, care vorbeşte atomizarea societăţii româneşti, de haos, deznădejde şi de "întoarcecerea României în 1989"! Parcă şi Barroso spune aşa ceva, dar cu alte cuvinte! Din păcate, "factorii de decizie" nu par să ţină seama de aceste studii. Sau atingerea ţintei, care nu se întrevede, nu este afectată de elementele discutate în studiu. O întrebare rămîne: care este interesul naţional al României? Mai avem un interes? Mai avem o Românie? Mai are ea coerenţă? Mai avem interese permanente şi nu "prieteni" permanenţi?  Mai bine ies din baie!

joi, 24 iunie 2010

JURNAL DE CHIŞINĂU. ZIUA 144(38)

PRESA ŞI STATUL DEBIL!


După ce au fost ţinta reproşurilor preşedintelui Traian Băsescu, "mogulii de presă" au fost ridicaţi la rangul de vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale şi introduşi ca atare în Strategia Naţională de Apărare, viziune politică a Preşedintelui, însuşit prin consens de CSAT şi trimis la Parlament pentru aprobare, lucru deloc complicat ţinînd cont de majoritatea zdrobitoare din Legislativ. Am văzut toate moderatoarele isterice de la televiziunile de ştiri (CNN-ul e o instituţie respectabilă!) ejaculînd frenetic şi precoce pe această temă cea mai mare parte a zilei de ieri. Sînt convins că arestarea lui Dan Diaconescu OTV se înscrie în acestă latură, pentru a nu ase mai vorbi, măcar cîteva zile, de proasta guvernare şi de riscul la care este supus poporul român lăsat pe mîna Guvernului Boc. L-am văzut şi pe deputatul Popoviciu, PDL Timiş, care vorbea nonşalant că presa greşeşte cînd face campanie împotriva măsurilor de austeritate, împotriva averilor miniştrilor cabinetului Boc sau a neputinţei primului ministru al Românei, "răul cel mai mic" al istoriei noastre contemporane! Ori, idioţii ăştia mici, care roiesc ca muştele în jurul kktului puterii portocalii motivează existenţa acelei definiţii prin atacurile repetate ale presei la adresa actualei guvernări. Senzaţional mi se mai pare şi faptul că SOCIETATEA CIVILĂ, intelectualii de carton ai României tac chitic! Dacă 1% din cretinismele anti-democratice de astăzi - menite tocmai să protejeze cu orice mojloace clientela politică a PDL şi grupurile de interese din jurul acestuia - s-ar fi petrecut pe vremea lui Ion Iliescu, toată Europa, America, Africa şi Insula Paştelui ar fi fist pline de rapoartele scrise cu mînie proletară de Pippizdii şi Pippizdele academice, pe lîngă care mai miorlăie un Ioniţă infatuat cu pusee forţat intelectualoide! Nu voi milita pentru solidaritatea de breaslă pentru că este inutil, de multă vreme nu mă mai simt solidar cu "noul val jurnalistic", tînăr, berbant, agresiv, agramat şi incult, isteric şi prea preocupat să se asculte pe sine în detrimentul invitaţilor şi al telespectatorilor! Da, slaba pregătire profesională, obedienţa, interesele oculte, corupţia, mizeria, jegul, obrăznicia, sînt vulnerabilităţi, dar ale breslei jurnalistice şi nu atentează la siguranţa naţională! Ar mai fi tabloidizarea mass-media, crearea de falşi idoli - eminamente idioţi! -, dar şi crearea de scandaluri de presă în scopul distragerii atenţiei opiniei publice de la adevăratele probleme ale naţiunii.

Nu este mai puţin adevărat că presa se face, involuntar, vehicolul de transport al unor informaţii agresoare la adresa României, iar deprofesionalizarea continuă şi tabloidizarea se pot constitui, la un moment dat, ca o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale a României.  Scriam, la sfîrşitul anului trecut, în lucrarea "Operaţiuni militare externe în combaterea terorismului", Ed. Banatului Montan, Reşiţa, 2010, pag. 60, că România se află de 20 de ani în mijlocul unei "agresiuni de manual", prin punerea în circulaţie a "informaţiilor agresoare", ceea ce analistul militar Gheorghe Văduva numeşte "războiul continuu"! Sînt convins că Iulian Fota, consilierul pe probleme de securitate naţională al preşedintelui României, a văzut acest enunţ şi sînt convins că acesta are o logică, dincolo de curvia politică a mesajului transmis jurnaliştilor!

CSAT identifică, în document, principalele vulnerabilităţi ale României, printre acestea regăsindu-se şi "fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspîndirea de informaţii false despre activitatea acestora", dar şi  "presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului". Crima organizată, presiunile şi influenţa pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituţilor statului, asupra mass-media şi asupra unor reprezentanţi ai clasei politice este, de asemenea, un punct care poate afecta securitatea statului român.
Documentul mai notează, ca puncte vulnerabile ale ţării noastre şi diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local,  politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local cît şi naţional, corupţia, cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului, evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterane.

"În zona apărării şi securităţii naţionale, riscul este definit drept probabilitatea de a se produce o pagubă semnificativă la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor naţionale de securitate. În contextul acestei strategii, ameninţările sînt factori cu origine externă prin care sînt afectate grav interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate. Factorii din interiorul societăţii care potenţează acţiunea ameninţărilor sînt denumite vulnerabilităţi. Scopul Strategiei naiţonale de apărare este de a asigura un management modern şi eficent al riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţiilor, urmărind, într-o primă fază, inventarierea, prevenirea sau reducerea lor şi, ulterior, combaterea acestora", se arată în textul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, discutată marţi în CSAT şi înaintată ieri Legislativului. Absolut corect şi, sincer, cred că în ansamblul său această strategie este importantă!

Calitatea slabă a serviciilor publice de sănătate, decalajul de dezvoltare între regiunile României, tendinţele demografice negative şi procesul de îmbătrînire a populaţiei, calitatea scăzută a sistemului de educaţie prin degradarea actului educaţional, cu efecte directe asupra evoluţiei societăţii româneşti prin deprofesionalizarea acesteia, degradarea coeziunii familiilor ca urmare a fenomenului de migrare, cu consecinţe puternic negative asupra copiilor şi tinerilor, deficienţele în protectia şi funcţionarea infrastructurii critice sînt alte puncte vulnerabile, enumerate în Strategia supusă atenţiei parlamentarilor. Strategia de Apărare Naţională denunţă şi lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoză, programare, planificare, execuţie şi control  pe care să susţină conducerea bugetară în sistem multianual şi pe baza de rezultate şi dezechilibrele bugetare generate de decizii politice greşite. DACĂ PRESA VA VORBI DESPRE TOATE ACESTEA, DESPRE CORUPŢIA MINIŞTRILOR, A CLASEI POLITICE, DESPRE PROSTIA CRONICĂ A ACESTORA, VA ATENTA LA SIGURANŢA NAŢIONALĂ! DEci, nu pot să mă revolt că FONDURILE GUVERNULUI PENTRU ÎNLĂTURAREA PAGUBELOR ININDAŢIILOR SÎNT ZERO!!!!!!, iar miniştrii cabinetului Boc NU EXISTĂ în ţară, la aceste inundaţii, în comparaţie cu alte vremuri cînd Podul de la Mărăcineni era călcat zilnic!

Din punct de vedere extern, Republica Moldova beneficiază de o menţiune aparte: "Prin aderarea Republicii Moldova la spaţiul comun european vor putea fi eliminate ultimele bariere care au separat o naţiune... Staţionarea unor trupe străine, fără acordul ţării gazdă, în apropierea graniţelor României, constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale" şi "din acest motiv ţara noastră înţelege să se implice activ în promovarea unei soluţii care să vizeze demilitarizarea regiunii, prin retragerea trupelor şi armamentelor staţionate ilegal". Fraza se referă concret la staţionarea trupelor ruse în Transnistria, fără acordul Chişinăului, dar cu acceptul Tiraspopului care, pînă una alta, de 20 de ani, este capitala auto-proclamatei Republici Moldoveneşti Nistriene. Despre acest subiect, cancelarul german pare să fi discutat serios cu preşedintele rus, iar pînă Strategia Naţională de Securitate va fi aprobată de Parlament, mai spre iarnă, fraza nu ar mai avea obiect de activitate!

În final, vreau să spun fosrte serios că apărarea României reprezintă totalitatea acţiunilor intreprinse, a mijloacelor şi metodelor specifice necesare pentru a proteja interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate de riscurile şi ameninţările la care pot fi supuse. Succesul apărării duce la obţinerea securităţii, o stare care, în condiţia sa ideală, ar fi caractetizată prin absenţa riscurilor şi a ameninţărilor. Statul român dispune de două modalităţi prin intermediul cărora combate riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile identificate în acest document: pe de-o parte, concentrînd resursele proprii, naţionale (care nu mai există!), şi pe de alta parte cooperînd cu aliaţii şi partenerii internaţionali.

miercuri, 23 iunie 2010

MORŢI ÎN AFGANISTAN


Doi militari din Batalionul 33 Manevră, dislocat în Afganistan, au căzut la datorie miercuri, 23 iunie, ora 14.30 (ora României). În urma incidentului, pierderile armatei Române în Afganistan au ajuns la 15 militari căzuţi la datorie şi alţi 53 care au fost răniţi.
Sergentul major Dan Ciobotaru şi caporalul Paul Caracudă executau o misiune de luptă pe autostrada A1 Kabul-Kandahar. La aproximativ 30 de kilometri de Qalat, autovehiculul de tip HUMVEE, în care se aflau, a fost atacat cu un dispozitiv exploziv improvizat, acţionat de la distanţă. În urma deflagraţiei, cei doi militari şi-au pierdut viaţa.

Sergentul major Dan Ciobotaru, promoţie 2007, avea 28 de ani şi era necăsătorit. Caporalul Paul Caracudă, în vârstă de 36 de ani, era angajat în Ministerul Apărării Naţionale din anul 1996, era căsătorit şi avea doi copii.

Ministrul apărării naţionale a acordat gradul de sublocotenent post-mortem celor doi militari care şi-au sacrificat viaţa sub culorile Drapelului naţional, săvîrşind acte de devotament excepţional în timpul executării misiunii în teatrul de operaţii din Afganistan. De asemenea, ministrul apărării a înaintat Preşedintelui României propunerile de decorare a sublocotenenţilor post-mortem Dan Ciobotaru şi Paul Caracudă cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război.

Ministrul apărării naţionale Gabriel Oprea şi şeful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin, îşi exprimă profundul regret pentru pierderea vieţii celor doi camarazi şi sînt alături de familiile greu încercate.

JURNAL DE CHIŞINĂU. ZIUA 143(39)

TRANSNISTRIA, PRINCIPALA SURSĂ DE INSECURITATE DIN EUROPA DE EST



Experţi din 15 ţări discută, timp de două zile, la Chişinău, începînd de ieri, despre arhitectura de securitate în vecinătatea estică a Uniunii Europene. Dezbaterile sînt cu atît mai interesante cu cît marţi, potrivit publicaţiei ruseşti NEZAVISIMAIA GAZETA, Germania condiţionează ratificarea proiectului rusesc al unui nou sistem de securitate europeană de retragerea trupelor din Transnistria.

Transnistria rămîne principala ameninţare de securitate a Republicii Moldova şi principalul obstacol în drumul său spre integrarea europeană. Cu acest enunţ sînt de acord toţi experţii în securitate prezenţi la Chişinău. Cu cît evoluţia economică spre Europa devine mai pronunţată, cu atît devine mai evident faptul că neutralitatea constituţională a ţării este o frînă de mînă în calea eforturilor susţinute ale Chişinăului. Profesorul universitar Dan Dungaciu afirmă clar că neutralitatea Republicii Moldova nu a făcut altceva decît să păstreze ţara într-o sferă de influenţă rusă şi să o împiedice să adere la structurile europene. Analiştii moldoveni sînt mai sceptici. Arcadie Barbăroşie spune că în actualul context politic, neutralitatea constituţională nu poate fi pusă în discuţie. Dacă nu o discutăm acum, poate mîine, cînd va fi evident faptul că dacă doreşte integrarea în structurile europene, Moldova va trebui să devină parte şi a arhitecturii comune de securitate. Aceasta este opinia analistului independent Vlad Lupan, care crede că dezbaterile pe marginea acestui subiect trebuie să înceapă de pe acum. Pentru Republica Moldova o reformă credibilă a sectorului de securitate este absolut obligatorie. În acest context se poate înscrie inclusiv constituirea batalionului mixt româno-moldovenesc, un proiect lansat deja la Bucureşti de către ministrul moldovean al apărării, care ar spori gradul de interoperabilitate a armatei moldovene cu structurile militare europene. Aceasta este şi părerea directorului Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, Iulian Chifu.

Conflictul îngheţat din Transnistria reprezintă principala ameninţare la adresa securităţii Republicii Moldova, dar şi a regiunii de Est a Uniunii Europene. În acest context, găsirea de soluţii paşnice pentru soluţionarea acestui diferend este o prioritate atît pentru Republica Moldova, dar şi pentru Uniunea Europeană. Dovada corectitudinii afirmaţiilor mele vine, şi de această dată, de la Berlin: Germania cere Rusiei să îşi retragă trupele sale din Transnistria şi abia atunci Berlinul va susţine iniţiativa preşedintelui Dmitri Medvedev privind crearea unui nou sistem de securitate europeană, scrie, după cum spuneam la începutul acestui articol,  în ediţia de marţi, 22 iunie, publicaţia "Nezavisimaia Gazeta" (NG), cu referire la surse confidenţiale. Autorităţile de la Moscova încă nu au reacţionat la acest „şantaj”. Potrivit publicaţiei ruse, doar în cazul retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană, Europa se declară disponibilă de a discuta cu Moscova crearea unei noi arhitecturi de securitate pe continentul european în cadrul Comisiei Rusia-UE pentru afaceri de politică externă şi securitate la nivelul miniştrilor de externe. NG reaminteşte că ideea instituirii acestei structuri a fost lansată cu ocazia unei întîlniri bilaterale între liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev şi cancelarul Angela Merkel, la Meseberg pe 5 iunie. Cei doi lideri se pronunţaseră şi pentru ideea că această comisie s-ar putea ocupa şi de problema transnistreană.  Cotidianul moscovit citează unii experţi europeni care comentează acordul Medvedev-Merkel şi implicaţiile asupra Transnistriei. În opinia politologului german, directorul Programului Rusia-Eurasia din cadrul Consiliului german pe probleme de politică externă, Alexander Rahr, citat de NG, prin acordul Medvedev-Merkel, Berlinul a dat un răspuns Moscovei pentru întreaga Europă. "Haideţi să soluţionăm problema cu retragerea trupelor ruse din Transnistria, din cauza căreia nu funcţionează Tratatul privind limitarea forţelor convenţionale în Europa şi nu există încredere în regiunea Mării Negre, iar apoi ne vom înţelege asupra arhitecturii comune de securitate”, a declarat Rahr. La rîndul său, expert Alina Inayeh, directoarea Fondului German Marshall din Bucureşti susţine că pentru europeni şi în special pentru germani, iniţiativa privind crearea unui astfel de organism este oportună din două motive. „Primul ar fi un obiectiv-cheie şi anume reglementarea conflictului transnistrean cu implicarea Rusiei într-o colaborare constructivă, iar al doilea ar consta în exercitarea de presiuni asupra conducerii din Transnistria cu scopul de a o forţa către un compromis'”, a adăugat Inayeh.

Spre deosebire de experţii în securitate, Traian Băsescu a condamnat acordul cu o săptămînă înainte ca acesta să fie discutat de către cancelarul german şi preşedintele rus, fără posibilitatea de a negocia ceva şi fără ca nimeni să-l fi întrebat pe preşedintele român care se doreşte "reunificator de neam şi ţară"! Istoria e plină de nepricepuţi, dar istoria nu poate fi făcută de diletanţi!

marți, 22 iunie 2010

Nabucco desemnează Grayling pentru comunicarea la nivel internaţional

Bucuresti, 22 iunie 2010 – Grayling, compania globală de consultanţă în public relations, public affairs, relaţii cu investitorii şi organizare de evenimente a fost desemnată de Nabucco Gas Pipeline International GmbH să asigure serviciile de public relations şi public affairs pe teritoriul Europei.
Grayling va asista compania Nabucco pe parcursul etapei de dezvoltare a conductei şi va fi responsabilă de relaţiile cu mass-media internaţională si locală, public affairs şi community relations. Contul de şase cifre a fost câştigat de Grayling în urma unui pitch desfăşurat în trei etape şi va include activitatea din Londra, Bruxelles şi ţările de tranzit ale Nabucco (Austria, Ungaria, România, Bulgaria, Turcia) şi Azerbaidjan.
Nabucco este principalul gazoduct european din coridorul sudic. Conducta va avea o lungime de 3.300 km şi va conecta regiunile cu cele mai bogate resurse de gaze din lume – regiunea Caspică, Orientul Mijlociu şi Egipt – la piaţa de consum a Europei şi a Turciei. Acesta va contribui semnificativ la asigurarea aprovizionării cu gaze naturale în Turcia, Europa de Sud-Est, Centrală şi de Vest şi va porni din Turcia prin Bulgaria, România şi Ungaria până la terminalul Baumgarten din Viena, Austria. Construcţia este prevăzută să înceapă în 2011, urmând să fie dată în folosinţă în 2014. www.nabucco-pipeline.com
Christian Dolezal, Head of Communication & Public Affairs, Nabucco Gas Pipeline GmbH a precizat: „Am desemnat Grayling după un pitch care a durat şase luni, timp în care am purtat discuţii cu importante agenţii internaţionale. Am considerat că oferta Grayling este superioară prin faptul că ne pune la dispoziţie un sistem de lucru coordonat la nivel central şi extrem de eficient pentru toate nevoile noastre de comunicare. Echipa Grayling ne-a convins prin competenţele solide în domeniu şi în regiune şi aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu ei.”
Ana Dodea, Deputy Country Manager Grayling Romania a declarat: „Suntem încântaţi că am câştigat contul Nabucco în faţa unor competitori puternici din industria de profil. Asta confirmă experienţa noastră şi evidenţiază combinaţia eficientă dintre specializarea pe pieţele din Europa Centrală şi de Est şi forţa prezenţei noastre la Bruxelles şi Londra. Campania va fi coordonată din Londra, în colaborare cu birourile noastre din ECE, beneficiind de sprijinul lui Russell Patten (Directorul Diviziei de Energie, Mediu si Industrii) şi al echipei sale din Bruxelles.”
Sfârşit

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să contactaţi:
Nume: Ana Dodea, Deputy Country Manager, Grayling Romania
Tel:     + 40 (0) 21 335 55 70
Email:  ana.dodea@grayling.com

Despre Grayling

Grayling este a doua companie ca mărime, în topul celor mai mari firme independente de consultanţă în relaţii publice, afaceri publice, relaţii cu investitorii şi organizare de evenimente. Grayling are birouri în 70 de locaţii din 40 ţări, în Europa, SUA, Orientul Mijlociu şi regiunea Asia Pacific. Compania are venituri de peste 100 milioane € (148 milioane USD) www.grayling.com

Grayling face parte din Huntsworth plc www.huntsworth.com

Despre Grayling România
În 2010, agenţia de comunicare Mmd România şi-a schimbat numele în Grayling România, continuând să ofere clienţilor locali şi internaţionali servicii de comunicare strategică, atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele internaţionale.
În 1998, Mmd am fost prima companie internaţională de consultanţă care a pătruns pe piaţa din România, iar în prezent pune la dispoziţia clienţilor experienţa celor mai bune practici internaţionale, adaptate la specificul pieţei locale.
Echipa Grayling din România, formată din 20 de consultanţi, realizează strategii de comunicare business-to-consumer şi business-to-business pentru companii precum: Visa Europe, Erste-BCR, GE, GE Energy, Discovery Networks, Mars, Groupama, Bursa din Viena, BASF, GED, Cisco sau MOL România.

JURNAL DE CHIŞINĂU. ZIUA 142(40)



MOLDOVA BUSINESS WEEK 2010

Începînd de astăzi (marti, 22) şi pînă vineri, inclusiv, la Palatul Republicii din Chişinău va avea loc Săptămîna Investiţională  “Moldova Business Week 2010”, sub genericul “Criza mondială – provocări şi noi oportunităţi pentru economia Moldovei”. Obiectivul ţintă al acestui eveniment este de a intensifica fluxurile investiţionale spre Republica Moldova. Organizatorii evenimentului sînt Ministerul Economiei, Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi de Promovare a Exportului din Moldova, în cooperare cu Forumul Economic Vienez, care îşi propun să ofere, în cadrul săptămânii investiţionale, toată informaţia necesară privind oportunităţile investiţionale în Republica Moldova. “Moldova Business Week 2010”  va cuprinde Forumuri bilaterale (B2B), cu participarea agenţilor economici din România, Italia, Federaţia Rusă, Turcia, Republica Cehă, Polonia, precum şi din alte ţări care investesc  sau au intenţia de a plasa investiţiile în Republica Moldova.

Evenimentul, ce se va desfăşura în perioada 22-25 iunie, cuplează, de fapt, 3 manifestări de anvergură: Cea de-A 6-a ediţie a Forumului Internaţional al Investiţiilor, Vienna Economic Forum - Chisinau meeting,  precum şi Expoziţia Proiectelor Investiţionale - produsă de către Organizaţia de Promovare a Exportului, sub patronajul Primului Ministru al Republicii Moldova.

La Forumurile bilaterale (B2B), din cadrul Săptamînii investiţionale "Moldova Business Week 2010", sînt aşteptaţi să participe agenţi economici din România, Italia, Federaţia Rusă, Turcia, Republica Cehă, Polonia, precum şi din alte ţări care investesc sau au intenţia de a plasa investiţii în Republica Moldova. Vor fi luate în discuţie  noile Instrumente ale Guvernului Republicii Moldova pentru atragerea investiţiilor, tehnologiile performate, Reţelele innovative - ca o nouă formulă a cooperării regionale şi oportunităţile de investiţii în diferite sectoare ale economiei Republicii Moldova. Obiectivul ţintă al acestui eveniment, îl reprezintă intensificrea  fluxurilor de investiţii spre Republica Moldova, prin atragerea atenţiei investitorilor străini asupra ţării, ca o destinaţie favorabilă investiţiilor, de facilitare a dialogului intre investitori şi companiile locale, indentificare şi promovare a proiectelor investiţionale de perspectivă, precum şi focusarea atenţiei investitorilor asupra unor sectoare concrete ale economiei naţionale.

Deşi aflat în fruntea Guvernului de puţin timp, premierul Vlad Filat a reuşit să imprime executivului o dinamică pozitivă în vederea stimulării dezvoltării economice a Republicii Moldova într-un timp cît mai scurt. În acest context, au fost luate cîteva măsuri de stimulare a investiţiilor şi au fost demarate studii de piaţă în vederea diversificării surselor energetice. Plafonul de garantare al creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) active va fi dublat, pînă la 700 mii lei, iar pentru cele nou create, acesta va fi triplat, pînă la 300 mii lei. Fondul de Garantare urmează să fie suplimentat cu cel puţin 100 milioane de lei, ceea ce va asigura pentru început garantarea creditelor la aproximativ 700 de IMM-uri. În ceea ce priveşte energia, Guvernul  de la Chişinău realizează studii pentru construirea unui terminal de gaze lichefiate în portul Giurgiuleşti, pentru a diminua dependenţa de gazele ruseşti, după cum a declarat vice-ministrul economiei din RepublicaMoldova, Ilarion Popa, în cadrul celei de-a 10 ediţii a Forumului Regional al Energiei FOREN, organizat la Neptun, România, în perioada 13-17 iunie. Republica Moldova depinde în totalitate de gazele ruseşti.  Mai mult, sistemul energetic moldovenesc a acumulat datorii de 2,4 miliarde de dolari către Gazprom. În paralel, interconectările energetice cu România, promise de ministrul român Adriean Videanu, în recenta sa vizită la Chişinău, par să bată pasul pe loc, ceea ce îngrijorează autorităţile moldovene. Proiectul liniei electrice de interconexiune între Republica Moldova şi România, Suceava-Bălţi de 400 kV, este sub semnul întrebării. Ilarion Popa spune că că, după încheierea studiului de fezabilitate pentru acest proiect, urmează ca Ministerul Economiei să semeneze contracte cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), dispuse să finanţeze proiectul dat. Lucrările de construcţie ar urma să înceapă în 2011. În 2004, Întreprinderea de stat Moldelectrica şi Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice din România – Transelectrica au semnat, la Bucureşti, Memorandumul de Înţelegere pentru realizarea proiectului Suceava - Bălţi 400 kV. Costul acestui proiect este estimat la aproximativ 20 milioane euro şi urmează să fie finalizat în 2012. Linia Suceava - Bălţi 400 kV este o componentă a proiectului de integrare a sistemelor energetice din Moldova şi Ucraina cu cel al statelor din UE în cadrul Uniunii pentru Coordonare a Transportatorilor de Energie Electrică (UCTE).

Eforturile Guvernului Filat nu au rămas fără rezultate. Economia Moldovei a crescut în primele trei luni ale acestui an cu 4,7 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit Biroului de Statistică, volumul bunurilor a crescut cu 0,2 %, iar volumul serviciilor s-a micşorat cu 0,5 %, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009. Volumul impozitelor colectate la bugetul public naţional a înregistrat o creştere de 17,4% în raport cu perioada similară a anului 2009, influenţînd, astfel, creşterea produsului intern brut  cu 2,8%. În acelaşi timp, consumul final s-a majorat cu 1,5%, exportul şi importul de bunuri şi servicii majorîndu-se cu 4,7% şi, respectiv, 1,3% faţă de perioada respectivă a anului precedent. Economia Republicii Moldova va înregistra creşteri cu 2,5% în acest an şi cu 3,6% în 2011, potrivit unui raport al Băncii Mondiale (BM). În raport se mai arată că singurele ţări din Europa şi Asia Centrală care vor înregistra scăderi ale economiei în acest an sînt România şi Letonia. Recorduri de creştere economică vor înregistra Uzbekistanul şi Turcia, cu o evoluţie de 8,3%, respectiv 6,3% în 2010. Turcia este un partener economic important al Republicii Moldova, iar Săptămîna Investiţională MOLDOVA BUSINESS WEEK 2010, care începe mîine, la Chişinău, speră să crească valoarea investiţiilor turce în Moldova.

luni, 21 iunie 2010

JURNAL DE CHIŞINĂU. ZIUA 141(41)

HEST (HOSTILE ENVIRONMENT SAFETY TRAINING)


Anul acesta, programul "de Chişinău" m-a împiedicat să organizez ediţia a treia a cursului HEST. Poate, cine ştie, în toamnă, în septembrie, voi reuşi acest lucru, evident, dacă "criza" va "dona" nişte fonduri. Pentru că, fie şi organizate "pe de-a moaca" aceste cursuri costă al dracului de mult, iar materialele folosite au rămas la fel de scumpe, în ciuda re-aşezării preţurilor. E bine de ştiut că, spre deosebire de cursurile de corespondenţi de război organizate de Ministerul Apărării Naţionale cu succes şi... posibilităţi logistice, cursurile organizate la Reşiţa vizează situaţiile de urgenţă (inundaţii, cutremure etc) şi revoltele sociale (mitinguri, greve, revolte etc). Este "o nişă" la modă şi utilă pentru orice reprezentant al mass-media, dar şi pentru ofiţerii de relaţii publice ai instituţiilor ce au legătură, la un moment dat, cu un astfel de fenomen, purtători de cuvînt al unor companii, lucrători sociali, ong-işti etc! Cele două formate de curs, la care se adaugă şi "vacanţă în siguranţă" - destinat elevilor şi studenţilor - sînt proprietatea Asociaţiei "TuaregTeam" şi a companiei "BIGroup", dar cum un "draft" este util oricînd, voi îndrăzni cîteva recomandări pentru jurnaliştii care se vor afla la Chişinău în perioada august - decembrie 2010, perioadă în care vor avea loc un referendum pentru modificarea modului de alegere al preşedintelui ţării, respectiv în mod direct, de către popor, şi o nouă rundă de alegeri parlamentare anticipate şi alegeri prezidenţiale. O perioadă "electivă" nu foarte iubită de o anumită parte a spectrului politic din Moldova. De aceea, îmi îngădui cîteva sfaturi:

EVALUAREA RISCULUI
Înainte de a ajunge în orice situaţie de risc, sau zonă de conflict, jurnalistul trebuie să facă o evaluare a potenţialelor pericole. Evaluarea trebuie să fie permanentă şi pregătirea ei trebuie să înceapă de acasă, înaintea deplasării într-o zonă ostilă. Este bine să vă antrenaţi să rămîneţi în permanenţă în stare de veghe, să evaluaţi potenţialele riscuri, schimbări importante, chiar pe drumul de întoarcere de la servici spre casă. Nu bravaţi şi nu vă comportaţi ca un macho! Nu riscaţi inutil! Riscurile sînt doar pentru filme. Dacă vă puneţi în pericol propria viaţă, cu siguranţă veţi pune în pericol şi vieţile celor din jur şi veţi compromite întreaga echipă sau întreaga operaţiune. Din acest motiv, riscurile trebuie identificate şi trebuie evaluat nivelul unor potenţiale distrugeri, sau probabilitatea apariţiei lor. În al doilea rînd, trebuie avute în vedere cîteva soluţii de ieşire din situaţia de pericol apărută. Procedura de evaluare cuprinde: a) identificarea misiunii (adică trebuie stabilit dinainte care sînt sarcinile ce trebuie îndeplinite în interes de serviciu în zona în care urmează să mergeţi şi de cîţi oameni este nevoie); b) numirea unui conducător al echipei, dacă lucraţi în echipă – aşa cum ar fi normal! - (acesta trebuie să aibă atît cunoştinţe practice, cît şi tehnice); c) identificarea pericolelor (trebuie identificate pericolele fiecărei misiuni care trebuie îndeplinită şi grupate pe categorii); d) identificarea riscului (trebuie determinat nivelul pierderilor sau pagubelor potenţiale, indiferent dacă este vorba de oameni sau de echipamente); e) analiza permanentă a riscului (echipa trebuie să organizeze zilnic schimburi de informaţii legate de securitate, de modificarea nivelului acesteia în ansamblu sau pe anumite tronsoane, trebuie să organizeze briefinguri şi discuţii ori de cîte ori este nevoie şi, evident, o raportare a incidentelor şi analiza acestora.) ATENŢIE ! În medii ostile sau periculoase, jurnaliştii trebuie să reacţioneze la evenimente în derulare. de aceea, este nevoie de o permanentă reevaluare a situaţiei, pentru a determina noile pericole, a le aprecia gradul de risc şi a putea reacţiona. Evitaţi partenerii care bravează şi care se expun inutil şi refuzaţi să faceţi parte dintr-o echipă al cărei conducător nu este interesat de măsurile de securitate personală. Nu uitaţi nici un minut că munca pe care o desfăşuraţi este similară cu a ofiţerilor de informaţii, iar într-un mediu ostil „omologul vostru combatant” este agentul de securitate privată! Voi vorbi şi despre asta!
    Supravegherea
Cînd vă aflaţi în misiune şi locuiţi, o perioadă de timp, într-o zonă ostilă e bine să rămîneţi permanent într-o stare de alertă. Familiarizaţi-vă cu propriul cartier sau zonă de locuit şi luaţi notă de persoanele suspecte sau autovehiculele aflate în apropierea locuinţei şi de comportamentul acestora. Alertaţi-vă dacă aceste persoane fac fotografii. Comunicaţi prezenţa acestora familiei, prietenilor apropiaţi şi colegilor. Depuneţi şi o plîngere la poliţia locală. Încercaţi să vedeţi dacă sînteţi urmăriţi pe traseul pe care îl parcurgeţi în mod obişnuit, la semafoare, intersecţii aglomerate, pe străzi înguste sau poduri, dar şi în trafic. O atenţie sporită merită autoturismele care se află în spatele dumneavoastră pentru mai mult timp, sau motocicletele. Conduceţi cu geamurile şi uşile încuiate. Este bine ca automobilul cu care vă deplasaţi să fie permanent într-o stare tehnică bună şi conduceţi pe banda de viteză. În cazul în care sînteţi într-un taxi, fiţi atent la maşinile care vă urmăresc şi cereţi şoferului să vă ducă la cel mai apropiat post de poliţie. Evitaţi să mergeţi pe jos pe străzi pustii, sau la lăsarea întunericului pe străduţe şi alei. În cazul în care credeţi că sînteţi urmărit, apelaţi la cel mai apropiat poliţist sau secţie de poliţie.
Ameninţarea cu moartea
Notaţi-vă în permanenţă detalii despre modul în care aţi fost ameninţat, momentul, dacă acestea au fost repetate. Salvaţi ameninţările trimise prin SMS sau telefon încît să puteţi avea o dovadă în faţa autorităţilor. Cereţi protecţie poliţiei numai dacă este absolut necesar şi dacă puteţi avea încredere în autorităţi. Cel mai bine este să vă schimbaţi domiciliul. În acest fel, puteţi să furnizaţi cît mai multe detalii poliţiei. Nu trataţi superficial aceste ameninţări. Informaţi-vă şi superiorii, colegii, prietenii şi familia cu privire la incident. Creaţi vîlvă despre această ameninţare şi cereţi ajutorul asociaţiilor de presă şi a altor grupuri. Creaţi o ştire din acest caz şi difuzaţi-o în cît mai multe medii.
Păstraţi familia în siguranţă
Instruiţi membrii familiei să nu dea detalii la telefon persoanelor necunoscute. Antrenaţi-vă familia cum să reacţioneze în diferite situaţii, inclusiv în cea de atac armat. Uşile locuinţei să fie în permanenţă încuiate. Cereţi familiei să observe prezenţa unor autovehicule sau persoane suspecte. E bine să aveţi în apartament o încăpere sigură cu o uşă greu de forţat, aprovizionată cu apă şi hrană, lanternă, trusă de prim-ajutor şi un telefon. Păstraţi o a doua legătură de chei în afara locuinţei, într-un loc sigur. Puteţi cere ajutorul vecinilor în supravegherea locuinţei şi a membrilor familiei.
Dacă se trage asupra voastră
Staţi într-un loc ferit şi nu utiliza obiecte luminoase, lanterne, sau ţigări aprinse. Dacă aveţi echipament lucios, catarame, ceasuri etc, acoperiţi-le cu pămînt sau noroi pentru a diminua reflecţia. Nu vă adăpostiţi într-o poziţie de tragere recentă. Dacă vă aflaţi într-o clădire, adăpostiţi-vă într-o cameră care nu are pereţi exteriori, în baie, dacă sînteţi la hotel. NU fiţi foarte curios. Chiar dacă vă aflaţi în spatele unui zid, rămîneţi în poziţia culcat. Într-un moment de acalmie, evaluaţi situaţia şi căutaţi cea mai scurtă cale de retragere. Retragerea trebuie făcută cu multă grijă, fără să fiţi văzut, ascuns de obstacole sau vegetaţie. Dacă echipamentul de reporter vă incomodează, abandonaţi-l!
Punct de control
Fii politicos întotdeauna şi evită discuţiile în contradictoriu. Legitimaţi-vă, dar rămîneţi cu uşile şi geamurile închise şi motorul maşinii pornit. Ai grijă ce vorbeşti. Cineva îţi poate înţelege limba. Nu faceţi mişcări bruşte în timpul controlului. Păztrează-ţi mîinile libere şi o vedere cît mai largă. Rămîi calm şi prietenos şi evită o atitudine arogantă, de teamă sau una de supunere. Nu înregistra fără permisiune. Dacă echipajul de control este nervos, oferă dulciuri sau ţigări. Încercaţi, dacă se poate, să nu arătaţi legitimaţia originală sau scrisoarea de acreditare. Vă pot fi confiscate.  Faceţi copii xerox! Ai nevoie să cîntăreşti bine valoarea unor astfel de documente şi pericolele la care te expun. Un permis de liberă trecere eliberat de către un comandant rebel ar putea duce la detenţie ta de către forţele guvernamentale. Cînd arătaţi legitimaţia lăsaţi să se vadă şi fotografii cu familia. Veţi avea un „aspect” mai uman! Lăsaţi să se înţeleagă că se ştie de dumneavostră şi că sînteţi aşteptaţi înapoi. Faceţi-i să înţeleagă că nu sînteţi o ameninţare. Rămîneţi în aertă, dar nu priviţi în ochi soldaţii care par a fi nepăsători. În 1992 am fost trimis de Radio Timişoara să acopăr conflictul din Transnistria. Primul check-point de pe podul de la Bender „l-am penetrat” cu ţigări „Snagov”, cu filtru, şi o pungă de insigne cu ACR!
    contactul cu vagabonzii
    Poate părea hazliu, dar vagabonzii şi cerşetorii îţi pot pune viaţa în pericol. Însă, un astfel de om poate fi şi o momeală, sau un „supraveghetor” bine camuflat. În general, un vagabond îl identifici după haine şi după comportament: dorinţa de supravieţuire, are nevoie de bani, hrană, îmbrăcăminte pentru a se apăra de frig, încălţăminte, sau mici obiecte valoroase pe care le-ar putea vinde. Vagabonzii se pot întîlni în case părăsite, pe sub poduri, în maşini abandonate, adăposturi improvizate.
În caz de răpire
Luarea de ostatici se practică rar, dar este un eveniment dramatic şi traumatic. Majoritatea răpirilor sunt pe termen scurt, ele durînd numai cîteva ore şi mulţi dintre aceştia supravieţuiesc experienţei. Aproximativ 80% din ostatici sunt eliberaţi nevătămaţi. De ce sînt luaţi ostatici? Pentru că: Sînt percepuţi ca un posibil schimb politic. Sînt  percepuţi ca un posibil schimb economic.
Din răzbunare. Ca o poliţă de asigurare. Au fost confundaţi. Pentru a reduce riscurile: Evită rutina şi comportamentul previzibil.  Estimează riscurile înainte de a merge într-o misiune neobişnuită. Încuie portierele vehiculului. Fii conştient în situaţii riscante în timpul călătoriei. Gîndeşte-te să stabileşti întîlniri. Informează-ţi colegii despre mişcările şi planurile tale.
Pentru a supravieţui unei astfel de experienţe este necesar să vă păstraţi vigilenţa mentală şi să adoptaţi o atitudine pozitivă. Nu vă împotriviţi răpitorilor. Purtaţi o conversaţie mentală cu cineva apropiat pentru a putea depăşi momentele dificile. Folosiţi orice metodă de relaxare. Imaginaţi-vă întoarcerea acasă! Încercaţi să vă analizaţi starea şi să căutaţi elementele pozitive. Nu credeţi în promisiunile de eliberare rapidă făcute de răpitori.
Ce ar trebui să facă echipa de acasă?
Informaţi-vă zilnic superiorii asupra programului, traseului şi întîlnirilor. Daţi detalii despre persoane. Dacă aveţi un birou în zona ostilă, notaţi-vă misiunile periculoase şi lăsaţi-le la vedere. Documentele, casetele şi înregistrările sensibile trebuie păstrate în afara biroului, într-un loc sigur. Cît de mult posibil evitaţi interviurile sensibile la telefon.
Alte „generalităţi” utile!
    Înainte de a porni în misiune, asigură-te că eşti apt fizic! Mulţi dintre noi (!) sînt reticenţi atunci cînd vine vorba despre efort fizic. Dar, gîndeşte-te că poţi sta departe de confortul hotelului pentru mai multe zile, iar ca să-ţi salvezi viaţa ar trebui să mergi o noapte întreagă pe jos! Sună bine? Nicidecum! Majoritatea jurnaliştilor ezită să refuze o misiune care pare oportună pentru cariera lor chiar şi atunci cînd este periculoasă. Orientează-te pe hartă. Dacă nu cunoşti bine zona asigură-te că ai abilitatea de a te orienta pe hartă.
Apoi, trebuie să dobîndeşti cît mai multe cunoştinţe despre locul în care vei merge: care este situaţia politică, cine sînt actorii, ce limbi vorbesc, care este atitudinea lor faţă de mass-media şi faţă de media ta, în special(!). În 1991, cînd am fost în războiul din Croaţia, jurnaliştii sîrbi care acopereau mediatic evenimentul, „m-au înfiat” efectiv. Faptul că veneam din România, o ţară cunoscută de ei, săracă, mi-a facilitat accesul gratuit la mijloace de transport, comunicaţii şi traduceri. Le mulţumesc şi astăzi pentru acest ajutor! Care sînt pericolele la care te expui. Unii jurnalişti occidentali adoptă un ton arogant atunci cînd sînt într-o misiune într-o ţară considerată mai înapoiată decît propriul standard de viaţă. Asta se poate întîmpla şi din necunoaştere, din teamă şi din dorinţa de a obţine cît mai repede o poveste. În acest fel, se expun automat pericolelor generate de resentimentele fireşti ale localnicilor. Dacă nu înţelegi un lucru, întreabă, fără ruşine, un jurnalist local! Ascultă ce are de spus despre sursele locale de pericol. Chiar şi atunci cînd călătoreşti în propria ţară interesează-te de obiceiurile locale, limbile vorbite şi mentalităţi. De obicei, redacţiile trimit corespondenţi „din scurt”. În aceste condiţii, misiunea nu poate fi pregătită cum se cuvine. Este important, în aceste situaţii, să aveţi suficienţi bani disponibili să cumpăraţi un „fixer”, un localnic care să vă îndrume şi care să se ocupe de traducere. Este bine dacă acesta poate fi un jurnalist local. Aflat în 1999 în războiul din fosta Yugoslavie, m-am lipit, cum se spune, de echipa din Pancevo a TVB, care avea acces în toate zonele bombardate de NATO. Totuşi, chiar dacă nu ştiţi limba ţării în care vă aflaţi, este bine să învăţaţi cîteva cuvinte cheie: formule de salut şi de politeţe etc. Cunoaşte-ţi drepturile! Cele 4 Convenţii de la Geneva şi protocoale adiţionale te pot apăra în situaţii limită, cînd eşti arestat sau cazi prizonier. În conflictele moderne aceste convenţii internaţionale sînt respectate tot mai puţin, cînd este vorba de războaie clasice, şi deloc atunci cînd vorbim de alt tip de conflict! E bine să le ştii, dar nu pune mare preţ pe ele. Speră la tot binele din lume, dar aşteaptă-te la ce e mai rău! Nu călătorii singur! Călătoreşte cu un coleg. Chiar dacă sînteţi „rivali” vă puteţi sprijini reciproc. E foarte important. Poartă cu tine o listă cu numere de telefon în caz de urgenţă, specificînd cine trebuie sunat atunci cînd eşti rănit. Banii şi documentele tale esenţiale ar trebui ascunse. Totuşi e nevoie de acces uşor la sume mici de bani. Poartă un portofel de rezervă cu sume modeste de bani şi cîteva cărţi de credit vechi, pe care să le dai în caz că eşti jefuit.
Poartă un fluier şi o brăţară sau plăcuţă militară de identificare care să indice grupa sangvină şi eventualele alergii. Asigurarea medicală şi protecţia socială. Ce se va întîmpla dacă ceva nu merge bine? Ce se va întîmpla cu tine? Cu familia ta? Este important să te asiguri că vei obţine un venit chiar dacă vei fi în incapacitate de muncă, sau familia ta va obţine despăgubiri dacă ceva rău de tot ţi se va întîmpla în timpul misiunii! Această siguranţă îţi oferă şi liniştea de a putea lucra în misiune. Din păcate, mass-media este reticentă în a oferii garanţii jurnaliştilor. De aceea se folosesc de free-lanceri sau jurnalişti locali pe care îi plătesc mult mai puţin şi nu le asigură garanţii financiare, echipamente de protecţie sau cursuri de specialitate. Portul de armă este deosebit de controversat. Convenţia de la Geneva nu vă apără în cazul în care purtaţi armă. Sînteţi consideraţi combatanţi. De aceea, toate cursurile din lume vă vor învăţa că arma, de orice fel este dăunătoare securităţii voastre. În ultimii ani, combatanţii non-militari din întreaga lume resping categoric convenţiile internaţionale pe care, probabil, nici nu le cunosc. Indiferent dacă purtaţi, sau nu, armă situaţia este cam aceeaşi. O armă vă poate salva, însă viaţa! S-a întîmplat în Baghdad, în 2005!