Experţi din 15 ţări discută, timp de două zile, la Chişinău, începînd de ieri, despre arhitectura de securitate în vecinătatea estică a Uniunii Europene. Dezbaterile sînt cu atît mai interesante cu cît marţi, potrivit publicaţiei ruseşti NEZAVISIMAIA GAZETA, Germania condiţionează ratificarea proiectului rusesc al unui nou sistem de securitate europeană de retragerea trupelor din Transnistria.
Transnistria rămîne principala ameninţare de securitate a Republicii Moldova şi principalul obstacol în drumul său spre integrarea europeană. Cu acest enunţ sînt de acord toţi experţii în securitate prezenţi la Chişinău. Cu cît evoluţia economică spre Europa devine mai pronunţată, cu atît devine mai evident faptul că neutralitatea constituţională a ţării este o frînă de mînă în calea eforturilor susţinute ale Chişinăului. Profesorul universitar Dan Dungaciu afirmă clar că neutralitatea Republicii Moldova nu a făcut altceva decît să păstreze ţara într-o sferă de influenţă rusă şi să o împiedice să adere la structurile europene. Analiştii moldoveni sînt mai sceptici. Arcadie Barbăroşie spune că în actualul context politic, neutralitatea constituţională nu poate fi pusă în discuţie. Dacă nu o discutăm acum, poate mîine, cînd va fi evident faptul că dacă doreşte integrarea în structurile europene, Moldova va trebui să devină parte şi a arhitecturii comune de securitate. Aceasta este opinia analistului independent Vlad Lupan, care crede că dezbaterile pe marginea acestui subiect trebuie să înceapă de pe acum. Pentru Republica Moldova o reformă credibilă a sectorului de securitate este absolut obligatorie. În acest context se poate înscrie inclusiv constituirea batalionului mixt româno-moldovenesc, un proiect lansat deja la Bucureşti de către ministrul moldovean al apărării, care ar spori gradul de interoperabilitate a armatei moldovene cu structurile militare europene. Aceasta este şi părerea directorului Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, Iulian Chifu.
Conflictul îngheţat din Transnistria reprezintă principala ameninţare la adresa securităţii Republicii Moldova, dar şi a regiunii de Est a Uniunii Europene. În acest context, găsirea de soluţii paşnice pentru soluţionarea acestui diferend este o prioritate atît pentru Republica Moldova, dar şi pentru Uniunea Europeană. Dovada corectitudinii afirmaţiilor mele vine, şi de această dată, de la Berlin: Germania cere Rusiei să îşi retragă trupele sale din Transnistria şi abia atunci Berlinul va susţine iniţiativa preşedintelui Dmitri Medvedev privind crearea unui nou sistem de securitate europeană, scrie, după cum spuneam la începutul acestui articol, în ediţia de marţi, 22 iunie, publicaţia "Nezavisimaia Gazeta" (NG), cu referire la surse confidenţiale. Autorităţile de la Moscova încă nu au reacţionat la acest „şantaj”. Potrivit publicaţiei ruse, doar în cazul retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană, Europa se declară disponibilă de a discuta cu Moscova crearea unei noi arhitecturi de securitate pe continentul european în cadrul Comisiei Rusia-UE pentru afaceri de politică externă şi securitate la nivelul miniştrilor de externe. NG reaminteşte că ideea instituirii acestei structuri a fost lansată cu ocazia unei întîlniri bilaterale între liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev şi cancelarul Angela Merkel, la Meseberg pe 5 iunie. Cei doi lideri se pronunţaseră şi pentru ideea că această comisie s-ar putea ocupa şi de problema transnistreană. Cotidianul moscovit citează unii experţi europeni care comentează acordul Medvedev-Merkel şi implicaţiile asupra Transnistriei. În opinia politologului german, directorul Programului Rusia-Eurasia din cadrul Consiliului german pe probleme de politică externă, Alexander Rahr, citat de NG, prin acordul Medvedev-Merkel, Berlinul a dat un răspuns Moscovei pentru întreaga Europă. "Haideţi să soluţionăm problema cu retragerea trupelor ruse din Transnistria, din cauza căreia nu funcţionează Tratatul privind limitarea forţelor convenţionale în Europa şi nu există încredere în regiunea Mării Negre, iar apoi ne vom înţelege asupra arhitecturii comune de securitate”, a declarat Rahr. La rîndul său, expert Alina Inayeh, directoarea Fondului German Marshall din Bucureşti susţine că pentru europeni şi în special pentru germani, iniţiativa privind crearea unui astfel de organism este oportună din două motive. „Primul ar fi un obiectiv-cheie şi anume reglementarea conflictului transnistrean cu implicarea Rusiei într-o colaborare constructivă, iar al doilea ar consta în exercitarea de presiuni asupra conducerii din Transnistria cu scopul de a o forţa către un compromis'”, a adăugat Inayeh.
Spre deosebire de experţii în securitate, Traian Băsescu a condamnat acordul cu o săptămînă înainte ca acesta să fie discutat de către cancelarul german şi preşedintele rus, fără posibilitatea de a negocia ceva şi fără ca nimeni să-l fi întrebat pe preşedintele român care se doreşte "reunificator de neam şi ţară"! Istoria e plină de nepricepuţi, dar istoria nu poate fi făcută de diletanţi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu