Astăzi e Ziua Aviaţiei Române. E ziua celor cu salarii şi pensii nesimţite! Dar, e ziua în care se împlinesc 100 de ani de cînd Aurel Vlaicu a efectuat primul zbor! În 1910, pionierul aviaţiei româneşti, Aurel Vlaicu (1882-1913), şi-a construit primul aeroplan la Arsenalul Armatei, dupa ce s-a sfătuit, în ceea ce priveşte alegerea tipului de motor, şi cu prietenul său, Traian Vuia, primul om de pe Planetă care s-a ridicat de la pămînt cu un aparat mai greu decît aerul, spulberînd teoriile Academiei Franceze! Aparatul a fost construit după planurile pe care Aurel Vlaicu le concepuse cu doi ani înainte, cînd era inginer la Fabrica de motoare Opel, din Rüsselsheim, Germania. În 1910, a obtinut Brevetul nr. 2258 pentru „Maşina de zburat cu un corp în formă de săgeată”. Cu acest aparat, a participat la manevrele militare de toamnă şi a reuşit să ducă un mesaj cifrat (ordin de luptă) de la Slatina la Piatra Olt. Astfel, România a devenit a doua ţară din lume (dupa Franţa) care a utilizat avionul în scopuri militare, dar din fericire, Emil Boc şi Traian Băsescu nu se născuseră încă! „Vlaicu 1” (model 1910) a fost considerat primul avion militar din dotarea armatei române! În 1911, Aurel Vlaicu a construit un al doilea avion, „Vlaicu 2”, cu care a cîştigat două premii la mitingul aerian de la Aspern, Austria, în 1912. La 13 septembrie 1913, Aurel Vlaicu s-a prăbuşit cu avionul „Vlaicu 2”, în timpul unei încercări de a traversa Carpaţii, în apropiere de Cîmpina, se pare din cauza unui atac de cord.
Aurel Vlaicu s-a născut la 6 noiembrie 1882, în localitatea Binţinţi, azi comuna “Aurel Vlaicu”, lîngă Orăştie, dintr-o familie de ţărani ardeleni înstăriţi. A urmat liceul la Orăştie şi Sibiu susţinînd, în 1902, examenul de Bacalaureat. Urmează un an Politehnica din Budapesta, apoi Şcoala Politehnică din München, obţinînd, în 1907, diploma de inginer. În 1908 s-a angajat inginer la fabrica de motoare Opel din Rüsselsheim. Aici a încercat, fără success, să construiască, dupa planurile sale, un avion. Reîntors în ţară, in 1908, cu ajutorul financiar al tatalui său, construieşte un planor cu care zboară demonstrativ. Convins că viitorul zborului este avionul, finalizează planurile pentru “Vlaicu 1”. Îndemnat şi sprijinit de prietenii săi, printre care Octavian Goga şi Al. Vlahuţă, cu ajutorul lui Spiru Haret, construieşte avionul “Vlaicu 1”.
După primul zbor, care a avut loc pe 17 iunie 1910, pe Cîmpul Cotroceni, au urmat zboruri demonstrative la Blaj, Sibiu, Braşov, Iaşi, Ploieşti, Arad, Lugoj, Orăştie, Alba Iulia, Tg. Mureş, şi concursul internaţional de la Aspern-Viena. Şi-a găsit sfîrşitul în 13 septembrie 1913, la Băneşti - Cîmpina, în încercarea de a traversa Carpaţii spre Transilvania. Vlaicu a proiectat, construit şi pilotat planorul „Aurel Vlaicu 1909” cît şi avioanele “Vlaicu 1” şi “Vlaicu 2”, iar cutezanţa lui a rămas în memoria oamenilor simpli, peste secole.
Acum, cînd scriam aceste rînduri, mi-am amintit de artistul-ţăran Ion Pătraşcu Stan-Muzeu, din satul Zorlenţu Mare, judeţul Caraş-SEverin. Un ţăran simplu, pictor cu expoziţii personale la Paris, cu sculpturi în lemn în colecţii particulare din Canada, Elveţia şi Japonia, autorul cîtorva cărţi de versuri şi creatorul singurei statui din lume închinate ţăranului! Moş Pătraşcu, pe "nebuniile" căruia mulţi confraţi s-au umplut de premii pentru jurnalism şi se regăseşte, de vreo 10 ani, pe genericul emisiunii "Garantat100%", realizată de Cătălin Ştefănescu, la TVR, aşadar, Moş Pătraşcu s-a trezit într-o dimineaţă şi i-a spus nevestei: am visat că zbor, că am aripi! Şi, din acel moment, întreaga lui energie s-a consumat în direcţia construirii unui aparat de zbor, desenat şi proiectat de el, aşa cum s-a priceput, dar care semăna destul de mult cu o schiţă realizată de Da Vinci!
În Triunghiul acela, bănăţeano-ardelean, e ceva în aer, sau în apă, sau în cer: Vuia, Vlaicu, Hass, toţi s-au născut suficient de aproape unul de celălalt şi s-au întîlnit, apoi, în stele!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu