Orice risc sau vulnerabilitate la adresa siguranței naționale ar trebui să preocupe prioritar instituțiile responsabile – SRI, SIE etc – dar și decidentul politic cocoțat în cel mai vîrf (SIC!), poate prin intermediul CSAT, poate doar prin viziune, hotărîre și determinare față de interesul national. De Klaus Werner Iohannis vorbesc, probabil pre(a)ocupat de utopia România (ne)educată!
Posturile publice de radio și televiziune sînt parte integrantă din sistemul de siguranță națională! În ultimul an, politicienii nu au contenit să sublinască acest lucru. De exemplu, în contextul instituirii stării de urgență pe teritoriul României și măsurilor dispuse prin Ordonanțele militare s-au conturat cele trei concept cu care operează siguranța națională: infrastructura critică națională (ICN), sectoare esențiale, angajați cheie.
OUG 98/2010 definește larg noțiunea de ICN incluzînd aici orice element/sistem care este esențial pentru menținerea funcțiilor vitale ale societății, a sănătății, siguranței, securității, bunăstării sociale ori economice a persoanei și a cărei perturbare/distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel național. Față de caracterul esențial al ICN, consecința directă a încadrării în aceasta categorie este obligația de a asigura continuitatea funcționarii. Astfel, este necesară protecția infrastructurilor critice (PIC). OUG 98/2010 stabilește în cuprinsul Anexei 1 aceste sectoare, între care Infrastructuri de emisie radio-tv!
Mai mult, prin: Ordonanța 30/2020, angajații cheie ai țării sînt: angajaţii din unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu, din unităţile de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unităţile care asigură transportul în comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă, comerţ alimentar, producţie şi distribuţie medicamente şi echipamente sanitare, distribuţie carburanţi, personalul din cadrul unităţilor farmaceutice.
Este firesc să fie așa, în contextul în care se vorbește din ce în ce mai mult în presă și în mediul universitar al știintelor relațiilor internaționale și de securitate, despre faptul că astăzi România se află într-un război informational care este definit drept creator de realități alternative prin pervertirea adevărului obiectiv în fața unor populații vizate!
În situația actuală, cînd România este asaltată mediatic de multe canale (pro)rusești preluate de multe ori fără discermămînt de media românească, cînd există pericolul declanșării unui conflict regional sau a producerii accidentale a unei calamități, SRTV și SRR sînt singurele canale media care dispun de o structurã tehnică ce acoperă aproape 100% din teritoriul național prin canalele TVR 1 și Radio România Actualități (RRA) și care pot transmite informațiile și mesajele instituțiilor statului român. Trebuie specificat cã din punct de vedere tehnic, emisia acestora este terestră și recepția se realizeazã cu o tehnologie disponibilă oricui, celelalte media electonice private presupunînd capabilități tehnice mai sofisticate de recepție.
De asemenea aceste instituții publice media reprezintã singura armă de combatere a atacurilor informaționale, psihologice și / sau mediatice care se prefigurează!
Sigur, haite de decidenți politici, de toate culorile, au avut grijă ca în decursul anilor să destabilizeze și să fragilizeze aceste două instituții, în propriul beneficiu și în detrimentul românilor în serviciul cărora clamau că se află, cu consecințe grave la siguranța națională.
Ce se întîmplă astăzi, se citește în aceeași cheie!
Doamna Ramona Săseanu, journalist de televiziune, şi Domnul Liviu Popescu, journalist cu 17 ani de expertiză în audio-vizual, inclusive la mult citatul BBC, au fost numiţi pe 11 mai, de Parlament, directori generali interimari ai SRTv, respectiv SRR, după ce plenul a respins rapoartele de activitate şi conturile de execuţie bugetară pe anii 2017, 2018, 2019, ceea ce a dus de demiterea Consiliilor de Administraţie ale celor două societăţi.
Două observații: decidenții politici în cauză sau dețin cunoștințe ZERO despre legislație, sau NU-I INTERESEAZĂ! Funcțiile de Directori Generali (interimari) NU EXISTĂ, decît în noua variantă a Legii 41, care NU A FOST ADOPTATĂ! Deci, aceste funcții nu există! Fires car fi fost ca atît doamna Săseanu, cît și domnul Popescu să fie numiți pe funcțiile rămase vacante, de PDG!, singurele existente la această oră în legislația românească! Pe de altă parte, fostul Consiliu de Administrație al SRR a fost demis de Comisia de Cultură din Parlament, în timp ce Comisiile Economice ale Legislativului au avizat POZITIV cele două rapoarte, deci actul de management s-a derulat impecabil.
PSD a sesizat la CCR numirea directorilor generali interimari ai TVR şi Radioului public și Judecătorii Curții Constituționale au decis cu unanimitate de voturi că numirile făcute de coaliția de guvernare la Televiziunea Română și Radioul Public sînt neconstituționale! Așadar, mandatul acestor oameni a încetat în momentul publicării în Monitorul Oficial! De aici și pînă la haosul total nu mai e decît un singur pas, fără să mai vorbesc de consecințele de imagine ce se răsfrîng negativ asupra celor doi interimari care nu au altă vină decît că se află în această poziție într-un moment nepotrivit!
Birourile permanente reunite (Bpr) ale Senatului şi Camerei Deputaţilor i-au numit, o săptămînă mai tîrziu, pe Ramona Săseanu şi Liviu Popescu ca directori generali interimari ai Societăţii Române de Televiziune (SRTV) şi Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) pentru o perioadă de 60 de zile... Decizia nu poate fi atacată la Curtea Constituțională, doar în contencios administrativ!
Directorii generali interimari SRTV şi SRR, Ramona Săseanu şi Liviu Popescu, atrag atenţia că, fiind numiţi pe o perioadă de 60 de zile, prin decizia Birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, în temeiul art. 46 alin. 8 din Legea 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea SRTV şi SRR, trebuie, potrivit legii, să îndeplinească „acte de administrare curentă a activităţii societăţii”, dispoziţie ce a fost introdusă în Legea 41/1994 prin OUG 110/2013 până la adoptarea acestei prevederi.
„Vă solicităm sprijinul pentru a identifica modul de aplicare al acestei prevederi legale, deoarece nu a mai fost aplicată niciodată, iar legislaţia românească nu defineşte sintagma administrare curentă a unei societăţi, astfel încît, în opinia noastră, această sintagmă poate fi aplicată în considerarea înţelesului uzual al termenilor. Prin urmare, pentru asigurarea bunei funcţionări a serviciului public, considerăm că directorul general interimar poate îndeplini acte de gestiune curentă a resurselor umane, prin angajarea şi/sau numirea unor persoane pe funcţii vacante, prin a căror activitate se asigură administrarea curentă a societăţii, precum şi pe funcţiile vacante necesare în sistemul de avizare a aprobare a actelor administrative”, se arată în scrisoarea celor doi directori interimari transmisă Parlamentului.
„O perturbare a activităţii celor două servicii publice ar reprezenta un prejudiciu grav adus cetăţenilor. (…) Mai subliniem că interpretarea restrictivă a prevederii legale analizate ar bloca activitatea celor două servicii publice, cu consecinţe directe asupra funcţionarii şi cu privire la obligaţia legală de a asigura pluralismul, libera exprimare a ideilor şi a opiniilor, libera comunicare a informaţiilor, precum şi informarea corectă a opiniei publice. (…) Va rugăm să ne precizaţi care este voinţa mandatarului, manifestată printr-un document care să definească cu precizie sfera de acţiune a directorului general interimar în cadrul mandatului acordat pentru cele două societăţi”, se arată în documentul transmis conducerii Parlamentului.
Cum Parlamentul și
aparatul acestuia au intrat în vacanță, ne îndreptăm cu pași siguri și
cadențați spre un blocaj instituțional TOTAL, cu consecințe imprevizibile la
adresa siguranței naționale! În condițiile în care pare că nu interesează pe nimeni situația reală a celor două instituții, dincolo de confruntarea clasică de idei: ba, mă-ta-i curvă!
