12 oameni au murit şi alţi peste 100 au fost răniţi în această dimineaţă, într-o confuntare interetnică în Kîrghîzstan. Guvernul a decretat stare de urgenţă.
Luptele interetnice au izbucnit în oraşul Osh, din sudul regiunii, între kîrghîzi şi uzbeci. Osh este centrul de putere al fostului preşedinte kîrghîz care a fugit din ţară după revolta populară din aprilie, soldată cu peste 80 de morţi şi sute de răniţi. Guvernul a trimis blindate în zonă ca să oprească violenţele.
Opinia publică internaţională a atenţionat, după debarcarea fostului preşedinte kîrghîz, asupra posibilităţii izbucnirii unui război civil în regiune. Din cei 5,3 milioane de locuitori ai Kîrghîzstanului, etnicii kîrghîzi reprezintă 69,6%, cei uzbeci - 14,5%, iar ruşii 8,4 la sută. Atît Rusia cît şi SUA au baze militare în Kîrghîzstan, ţară care şi-a cîştigat independenţa după căderea Uniunii Sovietice, în 1991. În octombrie vor avea loc în Kîrghîzstan alegeri parlamentare şi un referenum privind modificarea Constituţiei.
Kîrghîzstan este una dintre cele două ţări foste republici sovietice (cealaltă e Kazahstan) care au păstrat limba rusă ca limba oficială, iar Republica Moldova este în dilemă pentru a o oficializa ca a doua limbă de stat. Luna trecută, premierul rus, Vladimir Putin, a afirmat că există posibilitatea ca Moldova să se confrunte cu o situaţie asemănătoare Kîrgîzstanului!
De violenţe interetnice nu este scutită nici zona Balcanilor. Exact în urmă cu o lună, pe 12 mai, o patrulă a poliţiei macedonene a surprins în „flagrant" un grup de traficanţi de arme format din albanezi kosovari. Somaţi, aceştia au deschis focul asupra forţelor de ordine, care au ripostat. 4 albanezi au murit, iar cei rămaşi în viaţă au reuşit să fugă în Kosovo. În urma incidentului, petrecut lîngă Radusa, un sat de frontieră, întreaga regiune a fost blocată, s-au operat arestări şi a fost confiscată o importantă cantitate de arme, a anunţat presa de la Skopje. Deşi cel mai violent din ultima vreme, acest incident nu este singular în regiune.Unul similar, produs între poliţia macedoneană şi etnicii albanezi, a condus la descoperirea unui important depozit clandestin de arme. Descoperirea l-a făcut pe amiralul Mark Fitzgerald, comandantul flancului de sud-est al NATO, să declare că traficul de arme, scăpat de sub control, „poate destabiliza ţări precum Macedonia".
Această regiune muntoasă,situată la nord de capitala Skopje, în direcţia Kosovo,unde populaţia e majoritar albaneză, a fost teatrul celor mai dure incidente în timpul conflictului interetnic din 2001. Atunci, forţele guvernamentale macedonene s-au confruntat cu etnicii albanezi secesionişti, susţinuţi de gherila din Armata de Eliberare a Kosovo (UCK, formaţiune paramilitară, ce a provocat războiul din fosta provincie yugoslavă în 1998-1999). Încă de la independenţa obţinută în 1991, Macedonia s-a confruntat cu trei provocări majore: recunoaşterea internaţională (blocată de Grecia), supravieţuirea economică şi stabilitatea internă,pusă în pericol de minoritatea albaneză (aproape 25% la o populaţie de două milioane). Nemulţumirile etnicilor albanezi au îmbrăcat forme violente, culminînd, în 2001, într-o revoltă armată, ce a răvăşit ţara din martie pînă în august. A fost nevoie atunci de intervenţia NATO (operaţiunea "Recolta esenţială"), iar conflictul s-a încheiat cu acordul de la Ohrid, prin care minoritatea albaneză a primit drepturi sporite. În ciuda acestui act, echilibrul rămîne în continuare fragil.
Experţii opinează că actuala criză economică şi financiară ar putea detona conflictele mocnite din aceste zone. Colapsul sistemului financiar este real, iar criza este departe de a se fi încheiat, de fapt abia am intrat în actul doi, cînd pieţele financiare au început să îşi piardă încrederea în credibilitatea statelor. Grecia şi moneda euro ocupă centrul scenei, dar efectele pot fi simţite în întreaga lume, a afirmat omul de afaceri George Soros, ieri, la Viena. Multe guverne trebuie să îşi reducă datoria sub presiunea pieţelor financiare, riscînd să împingă economia globală într-o dublă recesiune, a afirmat el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu