Instanţa
Tribunalului Caraş-Severin va relua cercetarea judecătoresacă în cauza în
care preşedintele Consiliului Judeţean, Sorin Frunzăverde, şi fostul
vice-preşedinte, Ionesie Ghiorghioni, au fost acuzaţi de procurorii DNA de
presiuni asupra primarilor din judeţ în vederea obţinerii de voturi pentru
actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis.
Cauza penală va fi repusă pe rolul instanţei în 12
ianuarie 2016, de la ora 12, cînd va fi audiat, din nou, Sorin Frunzăverde şi
martorul Darian Laurenţiu Ciobanu, „în vederea lămuririi unor aspecte”, în baza
art. 395, alin. 1 din Codul de Procedură Penală…
Hotărîrea a fost
comunicată în şedinţă publică, în absenţa părţilor şi nu poate fi atacată.
Art. 395, alin. 1
din Codul de procedură penală spune că “Dacă
în cursul deliberării instanţa apreciază că o anumită împrejurare trebuie
lămurită şi este necesară reluarea cercetării judecătoreşti sau a dezbaterilor,
repune cauza pe rol. Prevederile privind citarea se aplică în mod corespunzător”.
DNA îi acuză pe Sorin Frunzăverde şi
Ionesie Ghiorghioni, care deţineau şi funcţii în conducerea PNL Caraş-Severin,
de “obţinerea de foloase necuvenite”, în temeiul art. 13 din Legea nr. 78/2000.
Cei doi au fost acuzaţi că înainte de turul al doilea al alegerilor
prezidenţiale ar fi exercitat presiuni de natură administrative asupra
primarilor din judeţ, pentru obţinerea de voturi în favoarea candidatului PNL,
Klaus Iohannis, fapt infirmat de martorii audiaţi săptămîna trecută de către
instanţă.
Potrivit art. 13 din Legea nr. 78 din 8 mai 2000
pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie,
modificată, “Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un
partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără
scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii
pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5
ani.
DNA depune ca probă, în instanţa condusă de Robert
Bârsescu, o înregistrare în mediul ambiental a dovedit că Frunzăverde a făcut
planul cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş Severin, Ionesie
Ghiorghioni, la discuţie participând şi Laurenţiu Ciobanu, secretarul CJ Caraş
Severin.
Sorin Frunzăverde: Vă împărţiţi primarii care au
plecat de la noi. Aici intră foştii primari PDL şi PNL. care au candidat sub
PSD. Da? Şi mâine şi poimâine nu vă văd la Consiliul Judeţean, mă ocup eu de
deşeuri mâine, voi pe teren, Vi-i împărţiţi de comun acord. Da?..(n.n. – nu se
înţelege)… la Sasca, acolo îl trimit pe Secăşan, da, că acolo are.. (n.n. – nu
se înţelege)..Deci ideea este următoarea…(n.n. – nu se înţelege)…suntem în
relaţii bune cu orice Guvern vine, dar noi dăm banii pe 2015, 2016. Discuţiile
au loc între voi între patru ochi. Fiecare cu primaru…(n.n. – nu se înţelege)…
vin din partea domnului preşedinte cu rugămintea de a vota Iohannis. Vom ţine
cont la împărţirea banilor în 2015…(n.n. – nu se înţelege)… Da? Între patru
ochi! Voi cu primarul, da? (….)
Sorin Frunzăverde: Da. Mâine şi poimâine eşti pe
teren şi te întâlneşti cu fiecare secretar, afară de cei de la primăriile PNL.
Deci acolo unde avem primari nu te duci la secretari. Cu fiecare..Da? Între
patru ochi! Pe Dorin să-l scoţi din birou, da? Ce probleme sunt.. hai..(n.n. –
nu se înţelege)… ce probleme sunt şi atuncia: domnu preşedinte vă roagă să
încercaţi să-l ajutaţi, importantă e şi poziţia domniei sale, ca..(n.n. – nu se
înţelege).. al judeţului şi să determinaţi oamenii să voteze Iohannis. Da? E
foarte bine pentru un echilibru care trebuie creat la nivel naţional. Da? La
toţi secretarii mai puţin la cei care sunt..ă..din primăriile unde există…(n.n.
– nu se înţelege)..Da?
Interlocutor:..(n.n. – nu se înţelege).. Da.
Trebuie să ne împărţim,,(n.n. – nu se înţelege) (posibil) Ionesie Ghiorghioni:
Da..(n.n. – nu se înţelege)..de exemplu Bozovici..vorbim şi cu el sau..că
ăsta..(n.n. – nu se înţelege).. cu Lala..
Sorin Frunzăverde: …Auzi..(n.n. – nu se înţelege)..
intră şi la ăla la Bozovici, intră şi la ăla(?) Spune-i că noi am înţeles, că
oricum rămân cu noi, dar vrem..(n.n. – nu se înţelege)..acum un ajutor în turul
doi. Important pentru noi ca judeţ, pentru mine.. băgaţi-mă şi pe mine dacă
vreţi, da?..(n.n. – nu se înţelege)..cont. Să se ştie că..(n.n. – nu se
înţelege)..mai ales voi. Interlocutor: Anu viitor..(n.n. – nu se înţelege)..
Sorin Frunzăverde: PSD-ul nu mai are..(n.n. – nu se
înţelege)..în bani, că nu mai are de unde. Au cheltuit tot în anu ăsta. Pe
bugetele din..şi 2015 şi 2016. Ponta s-a văzut ă… cu sacii ăn căruţă, nu mai
văd un ban de anu viitor. Să nu creadă că Mocioalcă va aduce vreun ban, nu va
aduce nimic! I-au luat pe ăştia, foarte bine! Dar anunţă-i(?) că-i bugetarea
noastră 2015, 2016 şi-i rugăm acuma să ne ajute şi ei. Da? (…..) Deci..(n.n. –
nu se înţelege)..ei..ei sunt importanţi, tre să le explicaţi clar – mai vin
două bugete..(n.n. – nu se înţelege)..vom ţine cont, ei îs tot ai noştri. Domnu
preşedinte a înţeles..(n.n. – nu se înţelege)..n-a înţeles, da în fine. Domn
preşedinte a înţeles, da, dar acuma e timpu să dovediţi că rămânem împreună.
Vine 2016, PSD-ul va fi în cădere, pentru că nu poate să ..(n.n. – nu se
înţelege).. Ponta….(n.n. – nu se înţelege)..
În declaraţia dată la DNA, în calitate de martor,
secretarul Ciobanu a confirmat că a fost chemat la o discuţie împreună cu
Ghiorghioni de către Sorin Frunzăverde, iar preşedintele CJ Caraş Severin “ne-a
mai cerut să spunem că mesajul vine din partea lui şi că doreşte ca primarii şi
secretarii să se implice în motivarea electoratului să îl voteze pe candidatul
Klaus Iohannis. În această întâlnire, Frunzăverde Sorin i-a cerut în mod
imperativ, vocal, şi lui Ghiorghioni Ionesie să se întâlnească cu primarii
“migratori”, în principal cu primarii PSD, mesajul fiind acelaşi, respectiv
implicarea primarilor în motivarea electoratului să îl voteze pe candidatul Klaus
Iohannis, cu precizarea că, în funcţie de procentul obţinut, se va ţine cont de
alocările bugetare pentru anii 2015 – 2016″. A doua zi după turul doi al
alegerilor prezidenţiale, Sorin Funzăverde şi Ionesie Ghiorhioni au comentat
rezultatele votului şi au concluzionat că o parte din rezultate se datorează şi
presiunilor făcute în zilele anterioare, discuţia fiind interceptată de SRI.
„Discuţia care a avut loc în campania electorală
era o discuţie eminamente politică, în contextul în care funcţiona Ordonanţa 55
(n.r. ordonanţa care a permis migrarea aleşilor), care ulterior s-a dovedit neconstituţională.
În acea campanie electorală se acredita ideea că, dacă PNL va veni la
guvernare, investiţiile făcute din fonduri guvernamentale vor fi sistate pentru
primarii migratori. Deci a fost o discuţie numai politică în eventualitatea
unui guvern PNL.
Unul dintre principalele motive pentru care aceşti
primari au migrat în 2014 la PSD a fost tocmai promisiunea că vor primi fonduri
directe de la Guvern. Consiliul Judeţean împarte 6,6% din bugetul unei
localităţi din Caraş-Severin şi în 2014 aceşti bani erau deja alocaţi. Guvernul
a atribuit 19,08% din bugetul unei localităţi, fonduri prin HG şi alte acte
normative, care au putut fi urmărite în Monitorul Oficial. Dar era şi o a treia
cale de finanţare a bugetelor locale, prin acte care să nu apară în Monitorul
Oficial, cum sunt ordinele de ministru, spre exemplu. Aşadar, nu exista
posibilitatea influenţei administrative, nimeni nu putea să ne creadă pe noi că
vor fi alocări de fonduri de la Consiliul Judeţean. Referirea noastră a fost
strict pe alocările unui eventual guvern PNL. Nu aveam nici o influenţă asupra
primarilor pentru că ei, primarii, plecaseră de la PNL la PSD şi plecaseră
tocmai pentru că nu le puteam aloca finanţări de la Consiliul Judeţean”, a
declarat Frunzăverde în faţa judecătorului Robert Bârsescu, la ultima
înfăţişare, pe fond, în procesul intentat de DNA.
Grupul Multidisciplinar privind Corupţia (G. M.
C.), înfiinţat în iunie 1994 de către
Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei,
a adoptat provizoriu următoarea definiţie: „Corupţia cuprinde comisioanele oculte şi toate
celelalte conduite care implică persoane învestite cu funcţii publice sau
private, care şi-au încălcat obligaţiile care decurg din calitatea lor de
funcţionar public, de angajat privat, de agent independent sau dintr-o altă
relaţie de acest gen, în vederea obţinerii de avantaje ilicite, indiferent de ce natură, pentru sine sau pentru alţii.”
În accepţiunea acestei convenţii, prin corupţie se înţelege faptul de a
solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct ori indirect, un
comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit ori promisiunea unui astfel de
avantaj necuvenit care afectează exerciţiul normal al unei funcţiuni sau
comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului
necuvenit ori promisiunii unui astfel de avantaj necuvenit. Foloasele trebuie
să fie necuvenite, adică legal nedatorate, să aibă caracter de retribuţie, întrucât
invocarea unui alt titlu atrage calificarea de abuz în serviciu. Prin expresia
”alte foloase” se înțeleg orice fel de avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane,
împrumuturi, premii, amînarea plății unei datorii folosința gratuită a unei
locuințe, prestații de servicii în mod gratuit, angajarea, promovarea în
serviciu, dar și avantaje
nepatrimoniale, acordarea unui titlu sau a unui grad, distincții onorifice.
Chiar dacă legea permite un avantaj patrimonial
indirect, acesta trebuie să profite tot făptuitorului, deşi în chip mediat. Fără existenţa unei asemenea proporţii,
fapta nu este caracterizată penal (daruri ocazionale, expresia unor
sentimente de recunoştinţă ori respect personal – cf art. 4 alin. (1) din
lege), după cum lipsa raportului de legătură, de retribuire poate caracteriza o
altă infracţiune, cum ar fi, de exemplu, un abuz în serviciu. Sensul de folos
„indirect” se referă la persoane interpuse, dar tot în ideea exact a
recompensării actului făptuitorului. Expresia „indirect” se referă la persoane
interpuse ce mijlocesc tranzacția, în vreme ce sintagma ” pentru sine sau
pentru altul” se referă la destinația
foloaselor.
În acord cu întreaga doctrină juridică română, prin
expresia ”pentru altul” legiuitorul a înțeles să incrimineze și o
destinație colaterală, deviată a foloaselor. Întotdeauna există această
relație de cauzalitate, există o contraprestație, o recompensare personală, ca
un contraechivalent al conduitei sale, o plată proprie, și nu un folos căpătat
de un terț.
Întrebările care se nasc, firesc, din acest process
sînt: este preşedintele Klaus Iohannis beneficiarul acestor “foloase
necuvenite” invocate de procurorii DNA? Şi dacă DA, atunci ce a promis Domnia
Sa lui Sorin Frunzăverde?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu