NIKOLAEV SUPPORT

NIKOLAEV SUPPORT

miercuri, 2 noiembrie 2022

Be prepared…

 

Anul trecut, Campul de la Soceni a găzduit Atelierul ce a avut ca temă Pandemia. Un subiect dezbătut în acele zile de mulți contractori cu notorietate şi companii private de implementare a legii: anxietatea irațională reprezintă, potrivit specialiștilor, unul dintre cele mai înalte niveluri de frică, și nu are nici o legătură cu măsura reală a amenințării în sine, dar este creată ad-hoc, pentru a împiedica societatea vizată să își desfășoare activitățile zilnice, menită să reducă principiile rezistenței sociale, paralizînd-o și făcînd-o să provoace daune economiei de stat și capacității de redresare și modului de viață, implicit a apărării naționale.

Aceasta este o strategie modernă, folosită astăzi de grupuri teroriste! Şi nu numai!

Anxietatea irațională, generată de Covid-19, a obligat populația vizată să se comporte irațional, să suspende activitățile zilnice din cauza fricii extreme și contagiunea acesteia.

Nici nu am ştiut, atunci, cît de actual va rămîne, în anii următori, subiectul! Astăzi, în contextul războiului din Ukraina, anxietatea iraţională este promovată masiv de mass-media mainstream, adică tocmai aceea care în anii de normalitate reprezenta quintesenţa corectitudinii şi modelul de urmat al întregii prese mondiale, transformîndu-se astăzi în principalele unelte de propagandă murdară pentru guvernele care au pompat milioane de dolari, cumpărîndu-le tăcerea, loialitatea şi… profesionalismul! România e în aceeaşi oală! De noapte!

Conform definiției, Terorismul este o tactică de luptă neconvențională, asimetrică, folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asupra conducerii, cîteodată conducerea face acte de terorism asupra populației (stat, organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști – producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a media, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale.

Seamănă? Sună cunoscut? Pentru că ce reprezintă aceste creşteri uriaşe de preţuri la energie, dacă nu acte teroriste îndreptate împotriva populaţiei aflate departe de cîmpul de luptă? În acest caz, “terorismul” este GUVERNAMENTAL sau ASUMAT, atunci cînd statul este captiv al unor grupuri de interese, sau crimă organizată.

Proiectat pentru femei și bărbați care trăiesc sau lucrează în medii violente, inclusiv agresiune sexuală, Atelierul HEST include: analiza situaţiei preliminare în vederea evitării de a deveni ţintă, evaluarea și planificarea riscurilor, prim-ajutor de urgență, siguranța personală, situaţii de urgenţă şi revolte sociale.

Scopul atelierelor și boot-campurilor BMTF Risk AkDemy este de a-i învăţa pe jurnalişti – dar nu numai! - să evalueze riscul şi să se comporte corespunzător în cazul conştientizării unui pericol. Se urmăreşte sporirea capacităţii jurnaliştilor de a lua decizii, nu substituirea acesteia! Am avut conferențiari din cadrul: BMTF, Academia Națională Bodyguard, UZPR, Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații și a fost extrem de interesant!

Am promis că revenim cu o altă temă de actualitate ce se va întinde pe tot parcursul acestui an, 2022: Schimbarile climatice – factor de accelerare al violentelor si miscarilor sociale. Nu ne-am putut ţine de cuvînt, din motive de război în Ukraina, teatru de război hibrid ce va fi studiat mulţi ani după încheierea lui. Vorbim, analizăm, ne consultăm și ne instruim pentru inevitabilele schimbări de climă și efectele conexe ale acesteia: impactul asupra alimentației, migrației, forței de muncă, habitatului, transporturilor, energiei, sănătății. Important, pentru fiecare lucrător mass-media specializat este să proiecționeze aceste sectoare și să abordeze temele nu cu panică și breaking-news, ci systematic, cu calm și professionalism.

Pentru Vestul țării, întîlnirile și dezbaterile de acest gen sînt importante și pentru faptul că războiul din fosta Yugoslavie, din urmă cu 22 de ani, a generat o poluare masivă, agresivă și diversă, cu consecințe pe termen lung, în întreaga zonă a Balcanilor. Un război trecut sub tăcere, pentru că nu este “politic corect” să vorbeşti de funie în casa spînzuratului!

Mediul natural poate fi considerat ca obiectiv militar în cazul în care: prezintă importanţă economico-strategică, de exemplu mediul ce conţine instalaţii şi industrii de interes vital pentru ducerea războiului şi a căror distrugere, capturare sau neutralizare creează un avantaj military sau este folosit pentru comiterea unor acte de ostilitate, cum ar fi organizarea apărării tactice de către unul dintre beligeranţi într-o rezervaţie naturală. Războiul din Ukraina ne-a pus mereu în faţa acestor situaţii! De la ameninţări cu provocarea unor accidente nucleare, ruperea barajelor şi inundarea Hersonului şi pînă la ploaia de explozivi care viciază mediul înconjurător în zonele de luptă.

Loviturile aeriene aplicate împotriva Yugoslaviei au generat, alături de pierderile materiale şi umane, un dezastru ecologic cu grave consecinţe atît pentru sănătatea umană, cît şi pentru calitatea mediului, inclusiv pentru unele ţări limitrofe. Potrivit constatărilor Echipei Speciale pentru Balcani a ONU, patru localităţi au fost afectate în mod special de poluare: Pancevo (la 20 km de Belgrad), Novi Sad (capitala Voivodinei), Kragujevac (în sudul Serbiei) şi Bor (aproape de frontiera cu Bulgaria). Pe cele de la Pancevo, le-am documentat personal în 1999, la fața locului, în calitate de correspondent de război.

În România, în perioada bombardamentelor, în zonele de graniță (Moravița, Oravița, Naidăș) vegetația se uscase brusc în urma unor „ploi acide”. Autoritățile românești nu au dat însă publicității rezultatele studiilor privind poluarea României și afectarea populației în urma norilor radioactivi generați de bombardamentele cu uraniu sărăcit.

Majoritatea resurselor de apă ale Yugoslaviei au fost contaminate prin eliberarea în mod direct a substanțelor nocive precum clor lichid, clorura de vinil, acizi, sodă caustică, cianuri, fenoli, electroliti, benzen, toluen, săruri de potasiu, amoniac, uree și alți compuși chimici toxici în apa rîurilor. Apoi, distrugerea utilajelor industriei chimice, petroliere și farmaceutice din vecinătatea imediată a marilor orașe ca Belgrad, Novi Sad, Pristina, Pancevo, Subotica, Smedero, Cacak, Krusevac, a provocat eliberarea unor cantități uriașe de substanțe periculoase cum ar fi, compuși policarbonatici, dioxina, mercur, clor, amoniac, oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, benzen, hidrocarbonati, floruri de hidrogen, cloruri de hidrogen și a particulelor conținînd metale grele. Incendiile și arderea reziduurilor chimice folosite în industria materialelor plastice și îngrășăminte au emanat mari cantități de amoniu, nori toxici de gaze adunîndu-se asupra acestor orașe.

Bombardarea complexului petrochimic Pancevo a determinat arderea a circa 800 tone de clorură de vinil monomer, produs cancerigen. În urma arderii s-au degajat în aer, printre alţi compuşi toxici, acid clorhidric, dioxină, fosgen. Golirea la timp a rezervoarelor de amoniac a dus la evitarea generării unei grave poluări în oraş, însă a provocat prin deversare, distrugerea faunei Dunării pînă la 30 km în amonte. De asemenea, peste 1.000 de tone de hidroxid de sodiu (sodă caustică) au fost aruncate în fluviu, consecinţa fiind poluarea gravă a acestuia.

Dupa bombardamentele de mai multe zile asupra complexului chimic de țiței din Pancevo (Rafinaria de țiței din Pancevo, HIP „Petrohemija”, HIP „Azotara”) nivelul de toxicitate în aer a atins cote incredibile, imediat după bombardament, de peste 18.000 ori peste norma admisă. Norul poluant care s-a format pe o întindere de zeci de km conținea materiile produse de arderea vinilhidromonomerilor, clorului, oxidantilor de clor, amoniacului, oxizilor de azot, produselor de la arderea țițeiului și a combustibililor si altor produse secundare și necontrolate. Evident, norul s-a miscat și spre România, afectînd locuitorii din orașele de la granița de vest.

La Novi Sad, în urma bombardamentelor succesive asupra rafinăriei, circa 73.000 tone de petrol brut şi produse derivate au ars sau au fost deversate în canalizare infiltrîndu-se în apa subterană. La Kragujevac, bombardarea uzinei de autovehicule „Zastava“ a provocat o poluare de mare amploare care a afectat solul, apele şi aerul. Bombardarea minelor de cupru, a centralei electrice şi a depozitului de hidrocarburi, situate în apropierea frontierei bulgare, a generat o poluare transfrontalieră. Efectele războiului asupra mediului sînt imense, dar nu spectaculoase şi nici imediate. Acestea se vor vedea în timp!

Acesta este doar un exemplu. De aceea ne întîlnim, discutăm, analizăm, oferim consultanță și training. Pentru a fi pregătiți pentru ziua de mîine!




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu