Stimabililor,
Mă adresez astfel, din simplul motiv că nu cunosc o altă modalitate de adresare mai directă, mai apropiată, mai elevată şi mai …. imparţială. Încerc să vă reţin atenţia câteva momente pentru a vă arăta, a vă explica câteva lucruri despre armata română. Despre oamenii care lucrează în instituţia militară, despre aceasta instituţie care la ora actuală este hulită, bălăcărită, pusă la zid şi obstrucţionată cu bună-ştiinţă, în special, de factorul politic.
Şi, pentru că atunci când politicul “îşi bagă nasul” - sau ce doriţi dumneavoastră - într-un mod rău intenţionat, el, politicul, trebuie să găsească adepţi şi în rândul oamenilor de rând, iar în loc de ceea ce este “o situaţie de normalitate” să se ajungă la inepţii de genul:
- “armata beneficiază de legi speciale în domeniul salarizării şi al pensiilor”;fireşte, omul de rând “se înrăieşte” şi acuză faptul că personalul armatei ia “o căciulă de bani”;
- “armata mai poate să aştepte în privinţa modernizării şi înzestrării”.
Şi lista ar putea continua, însă încerc să mă ţin de cuvânt şi să vă reţin cât mai puţin cu putinţă.
Mi se pare surprinzator faptul că, de la schimbarea regimului şi până în ziua de azi, institutia militară a fost lovită sistematic, măcinată, subjugată politic, şi nimeni, DAR ABSOLUT NIMENI nu a luat atitudine, nu a spus “CE ESTE”, “CE ÎNSEAMNĂ” ARMATA ROMÂNĂ, “CE PRESUPUNE” serviciul activ în cadrul acestei instituţii.
Nu mă pricep prea bine “la cuvinte”, motiv pentru care încerc să fiu cât mai direct, sau altfel spus, să trec la… “atac la baionetă”.
Tuturor acelor aşa-zişi “oameni de bine”, care atacă făţiş sau pe la spate (din punct de vedere economic, administrativ şi politic) armata, le spun următoarele:
ŞTIŢI DUMNEAVOASTRĂ:
- ce atribuţii are un militar de carieră, din prima lui zi de activitate, după ce a absolvit şcoala?
- că militarul român răspunde de oamenii din subordine, de echiparea lor şi de starea lor de sănătate, de armamentul şi tehnica pentru care “a semnat”?
- că, dacă un militar din subordinea lui încalcă grav regulamentele militare, este chemat de acasă la orice ora din zi sau din noapte?
- că militarul este “în serviciu” 24 din 24 de ore? Ca într-un singur serviciu, el munceşte cât un civil în 3 (trei) zile?
- ce înseamnă un serviciu de gardă (sau pază mai nou), indiferent de locaţia unităţii, în oraş sau în pădure: înseamnă 24 de ore de serviciu, din care cel mult 3 ore pot fi dormite, înseamnă control permanent la depozitele de armament şi muniţie, la soldaţii care execută garda, înseamnă asigurarea hranei şi a odihnei acestor militari, înseamnă să te asiguri că sunt sănătoşi, apţi medical pentru executarea singurului “serviciu de război pe timp de pace”. De ce? Pentru simplu motiv că au armament şi muniţie de război, şi pot face uz de armă în condiţiile legii.
- ce înseamnă un singur cartuş lipsă, rătăcit, uitat, furat sau cum vreţi să-i spuneţi? Înseamnă distrugerea carierei militare, înseamnă privare de libertate …
Iar dumneavoastră veniţi, domnilor, şi-mi spuneţi că s-au furat zeci de arme şi muniţie ???!!!
- ce presupune un serviciu de zi pe unitate? Înseamnă tot ce am afirmat despre serviciu de gardă, la care se adaugă răspunderea pentru toate serviciile din unitate la acea data. Adica hrănire, echipare, dotare a întregului personal militar aflat în unitate.
Înseamnă transmiterea tuturor ordinelor de la comandantul unităţii către subordonaţi, şi asigurarea ca acestea au fost îndeplinite. Înseamnă rezolvarea tuturor problemelor apărute pe timpul serviciului sau, indiferent de ce “natură” sunt ele: umană, tehnică sau fenomene ale naturii.
Un astfel de serviciu, domnilor, poate duce natura umană “de la agonie la extaz”, în momentul în care problemele sunt rezolvate.
Nu mai există ambiguităţi, nu-ţi poţi permite să te joci cu cuvintele … că azi, e albă, mâine e gri, aşa cum fac politicienii noştri.
Iar ministrul nostru, tot politician, nu scoate o vorbă!
Ca să nu mai vorbim despre ceea ce înseamnă o aplicaţie militară?
Domnilor politicieni, căci vouă mă adresez în primul rând. Cu mulţi ani în urmă, un domn, pe nume Tecu, a invitat la o aplicaţie militară membri din fostul CC al PCR. Condiţia de bază a fost următoarea: acel politruc să aibă în primire oameni, tehnică militară şi să efectueze deplasarea, pe sute de kilometri PE JOS. Bineînţeles, domnilor, că nimeni nu a vrut să participe (mă refer la politruci). Însă nici de armată nu s-au mai legat! Atât timp cât a fost “la putere” acest domn Tecu.
Dar să lăsăm comentariile despre acest adevarat militar, care în mod diplomatic, a închis gura unor aşa-zişi politicieni.
Aş dori, ca aşa, măcar de dragul unei “culturi generale”, să exprim pentru neiniţiaţi, ce presupune o aplicaţie militară: sute de kilometri parcurşi pe jos, indiferent de anotimp şi de starea vremii. Distanţa respectivă se poate “traduce” prin beşici, transformate în răni şi iritaţii, dacă încălţămintea nu este bună (fie vorba între noi, cred că ştiţi foarte bine că “armata română este cam desculţă”, în condiţiile în care noi fabricăm pentru armatele din occident, încălţăminte de foarte bună calitate); înseamnă răspunderea pentru toţi oamenii din subordine, adică, cunoaşterea în permanenţă, a locului în care se află (indiferent că execută misiuni sau se odihnesc), asigurarea hranei necesare şi echiparea corespunzătoare, pe toată durata aplicaţiei; rezolvarea tuturor problemelor de ordin tehnic, care pot pune în pericol buna desfăşurare a aplicaţiei.
Altfel spus, domnilor politicieni, să mănânci pe apucate, dacă mănânci, să dormi pe apucate, dacă dormi, să te asiguri, permanent, că atât materialul uman, cât şi cel tehnic, se află la parametrii corespunzatori pentru ducerea misiunii la bun sfărşit.
Iar atunci când comandantul face bilanţul activităţii şi îţi mulţumeşte, tu, militar de carieră, să raspunzi: „SERVESC PATRIA!”.
Înainte de a încheia, vreau să le amintesc celor avizaţi, de ceea ce poate fi numită “furia militarului”. A demonstrat-o în nenumărate situaţii, chiar şi atunci când s-a crezut că nu mai are conducători adevăraţi, că este decapitată.
Nu mă refer aici la armata turcă, care are la activ 3 (trei) lovituri de stat, iar politicului nici prin gând nu-i trece să “supere cu ceva armata”!
Mă gândesc la …. alegerile de anul acesta …. la alegerile viitoare … şi tot aşa, căci … Ministerul Apărării nu este Ministerul Turismului, să aibă bani pe care să-i cheltuiască pentru “cultul personalităţii” şi pe tot soiul de distracţii…
Lucius (http://militar.infomondo.ro/opinii/ce-ti-doresc-eu-tie-armata-romaniei.html)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu