Cei care s-au perindat prin Iraq, între 2003 şi 2010, îşi amintesc, cu siguranţă, de rapoartele US Army, care vorbeau, cu îngrijorare, de bazele de luptători străini, de pe teritoriul sirian, din Guvernoratul Dair AZ-Zawr, la frontiera cu provincia iraqiană rebelă Al-Anbar. Principalul loc de "campare" al mujahedinilor care veneau în Iraq era oraşul Al-Qaim, care a şi căzut în mîinile insurgenţilor, la 7 aprilie 2005. Tentativa de recucerire a oraşului de frontieră, în cadrul Operaţiunii Matador, a fost un eşec. Puşcaşii marini s-au confruntat cu rezistenţa acerbă a localnicilor şi a luptătorilor străini infiltraţi din Siria. Împreună cu oraşul vecin Haddita, Al-Qaim a impus Legea Islamică şi la intrare au postat panouri pe care scria: "Bine aţi venit în Republica Islamică Al-Qa'im". Luptele puternice au distrus, practic, o economie înfloritoare, bazată pe extracţia de bauxită, dar şi pe "uzina de rafinare a uraniului", iar oraşul de frontieră prosperă datorită contrabandei. Rapoarte recente relevă prezenţa extrem de puternică, în zonă, a "Statului islamic Iraq" - ISI, filiala iraqiană a reţelei teroriste Al-Qaida! Aşa se face că prezenţa Al-Qaida în regiunea Guvernoratului Dair AZ-Zawr, una dintre cele mai mari provincii ale Siriei, nu este o întîmplare, mai ales dacă punem la socoteală ultimii zece ani în care mujahedinii au operat aici, departe de controlul oficialilor de la Damasc şi departe de trupele US Army, staţionate dincolo de frontieră, în Iraq! Aici operează nestingherită Jabhat Al-Nusra, "Frontul de Solidaritate" (Frontul pentru protecţia cetăţenilor din Levant), considerată principala ramură Al-Qaida din Siria, care dispune de sute de membri în capitala provinciei, Dair AZ-Zawr, dar şi în oraşe precum Mohassan. Surse prezente la faţa locului, în Siria, spun însă, că din ce în ce mai multe sînt oraşele din Estul ţării, în care pot fi văzute vehicule ce patrulează pe străzi, avînd arborat drapelul negru al Al-Qaida! Însă, ar fi o prostie să credem că revolta siriană nu a scos din amorţire şi alte grupări!
Cotidianul britanic The Guardian, a cărui poziţie editorială sprijină fără rezerve revolta siriană, a reuşit să intre în contact cu liderul Al-Jabhat Al-Nusra, din Dair AZ-Zawr, care a fost printre primii care s-a alăturat, împreună cu întreaga grupare armată, Armatei Siriene de Eliberare. Abu Khuder este un fost ofiţer al armatei guvernamentale siriene, care a dezertat acuzîndu-şi comandanţii de "amatorism şi operaţiuni inepte". În Dair AZ-Zawr, majoritatea luptătorilor Jabhat Al-Nusra sînt veterani ai insurgenţei iraqiene: iraqieni, iordanieni, yemeniţi sau saudiţi, cu experienţă în explozivi şi maşini capcană (care împînzesc, de altfel Guvernoratul!). Potrivit The Guardian, Abu Khuder conduce Batalionul de străini din interiorul grupării afiliate Al-Qaida, după acelaşi "madih" prin care fondatorul Al-Qaida, Osama Bin-Ladden, conducea grupările de mujahedini prin lanţurile muntoase ale Afganistanului. Abu Khuder are ordine clare de la conducerea Jabhat Al-Nusra, să sprijine "în mod activ" Comandamentul Regional al armatei siriene de eliberare, cu ai cărei membri se întîlneşte zilnic. Gruparea şi-a revendicat, potrivit ziarului britanic, atacul din 17 iulie asupra unei Baze Aeriene siriene de la Qamishli, în Nord-Est-ul ţării, cînd au fost ucise 38 de persoane. Potrivit France Presse, care citează un comunicat oficial al grupării, Jabhat Al-Nusra dispune de mujahedini la Alep, unde victoria va fi, cu siguranţă, de partea "credincioşilor"!
Nu este de neglijat nici faptul că grupările teroriste siriene au şi un alt "erou": sirianul, naturalizat spaniol, Abu Musab Al-Suri, fost comandant al taberei jihadiştilor sirieni din Afganistan şi membru al Consiliului Shurei Al-Qaida, unul dintre autorii atentatelor de la Madrid, puse la cale de "un martir", iordanianul Abu Mussab Al-Zarkawy! De altfel, potrivit informaţiilor personale, în apropiere de Damasc şi la frontiera cu Iraqul existau, în 2003-2005, cel puţin două tabere de aprovizionare pentru gruparea Tawhid wal Jihad ce avea, atunci, baza şi o puternică tabără de antrenament la Fallujah. Între liderii grupărilor teroriste islamice, care acţionează pe teritoriul sirian, astăzi, se regăsesc şi unii dintre mujahedinii din taberele de antrenament ale MaK de pe teritoriul Afganistanului. Pentru că, în 27 de ani de la înfiinţarea MaK de către dr. Azzam şi Ben Ladden, generaţiile de luptători antrenaţi în taberele speciale au învăţat că acesta este unicul mod în care se poate trăii, util, iar meseria de terorist este una bună! Una dintre cele mai cunoscute tabere de antrenament este Sada (ecoul), unde s-a format în mînuirea armamentului de infanterie şi RPG celebrul Abou Mussab al-Zarqawi. Potrivit lui J-C. Brisard (op.cit. pag. 36), Tabăra de la Sada, amplasată la graniţa afgano-pakistaneză, era condusă de un bărbat de origine iraqiană, colaborator apropiat a lui Abdul Sayyaf, principal conducător al Partidului de Uniune Islamică, care controla zona din jurul Kabulului, în 1993. Trupele lui Sayyaf sînt cunoscute ca fiind printre cele mai dure facţiuni afgane, practicînd violul şi decapitarea. În tabăra de la Sada s-a pregătit Ramzi Yussef, iniţiatorul primului atentat de la World Trade Center, din 26 februarie 1993, potrivit mărturiei lui Jamal Al-Fadl, din 20 februarie 2001, în procesul US versus Osama Ben Laden, citat de J.C. Brisard (Zarqawi, noua faţă a Al-Qaida, Ed. Aquila, 2005).
Tabăra de la Herat este, poate, cea mai importantă şi pentru faptul că, de la începutul anului 2000 este condusă de celebrul terorist iordanian, dar şi conform unui memorandum de informaţii al Consiliului Naţional de Securitate American, datat 29 aprilie 1999, prin care se spune că Al-Qaida ar fi utilizat încă din acea vreme tabăra de la Herat în scopul de a stoca material nuclear (Raport al Comisiei 11 septembrie, nota 181, cap. 4, Memorandum de informaţii al NSC). În tabăra de la Herat existau permanent recruţi din 18 naţionalităţi diferite care se antrenau în mînuirea explozibilului şi armelor chimice. Tabăra era aproape de graniţa cu Iranul, aproape de postul de vamă şi de sediul guvernatorului din Herat, Abdel Manan Khawajazai. Această tabără deschidea drumul spre Kurdistanul Iraqian şi controla rutele jihadului care duc în Caucaz, via Turkmanistan. Încă din 1996, autorităţile de la Moscova au semnalat că unii rebeli ceceni provin din tabăra de la Ziaraj, provincia Herat! Patru mujahedini din tabăra de la Herat înfiinţează prima tabără de instrucţie a „afganilor arabi” de la Khurmal, în Kurdistanul iraqian, avînd drept obiectiv reorganizarea rezistenţei islamiste din regiune.
Modelul taberelor afgane au fost „exportate” în tot spaţiul islamic. După declanşarea războiului din Afganistan împotriva talibanilor, în 2001, identitatea inamicului s-a schimbat brusc. Cei care plecaseră cu entuziasm să combată ocupantul sovietic, reveneau în ţările de origine cu o ură feroce la adresa Statelor Unite şi Israelului. Timpurile s-au schimbat de-a binelea! Mujahedinii cei mai motivaţi au plecat în Cecenia sau Bosnia-Herţegovina şi, ulterior, în Kosovo. Bombardamentele americane au pus pe fugă talibanii şi membri Al-Qaida. Unii au trecut pasul Khyber şi s-au retras în zonele tribale ale Waziristanului. Alţii au pornit spre Caucaz - Cecenia, Daghestan şi Georgia – şi Europa. Abu Atiyya figurează printre principalii locotenenţi ai Al-Qaida din Georgia, încă din 1999.
Al-Qaida s-a născut şi se hrăneşte cu Jihad, ceea ce i-a permis să formeze islamişti începînd cu 1996. Jihadul iniţiatic afgan s-a continuat în Bosnia şi Cecenia, în Iraq, Africa şi Orientul MIjlociu. Cauzele rămîn aceleaşi, societatea secularistă fiind incapabilă să le anuleze! În acest context, jihadul rămîne resortul fundamental al Al-Qaida, ca nouă ideologie de luptă, şi altor grupări islamiste de inspiraţie afgană. Astăzi, jihadul se amestecă cu "democraţia" în Bătălia pentru Damasc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu