Despre piraţii secolului XXI am mai scris pe acest blog. Un articol interesant găsiţi şi pe blogul lui Dan Preda, pe aceeaşi temă! Şi despre minciună, am mai scris. Dar, poate nu e destul! Cineva îmi scria ieri, pe FB, că poate numai extratereştrii ne vor salva din starea în care ne aflăm. O stare de miciună pură pe care o perpetuăm fără să existe, chipurile, o altă soluţie. Dacă doriţi un discurs radical, pot spune că: Criza e o mare minciună, sistemul financiar-bancar e o mare minciună, sistemul asigurărilor de sănătate e mincinos, sistemul de pensii a fost construit, trăieşte şi se perpetuează în minciună, sistemul educaţiei, al sănătăţii, al ocrotirii sociale sînt minciuni notorii. Fricile şi spaimele noastre induse şi abil întreţinute sînt minciuni! Într-un cuvînt, LUMEA PE CARE O CUNOAŞTEM ASTĂZI A FOST CONSTRUITĂ PE MINCIUNĂ! O minciună care se perpetuează conştient pentru că ea aduce beneficii şi privilegii, de secole, de la Pacea Westfalică încoace, unor caste care nu doresc să se schimbe ceva! Auziţi de datoriile suverane! Voi le-aţi făcut? Nicidecum! O mînă de indivizi, aflaţi în fruntea ţărilor, în numele vostru, într-o inconştienţă dementă, amanetînd fără păsare viitorul generaţiilor ce vor veni! Dar, cum minciunile sînt legate de legende, legenda piraţilor a fost abil întreţinută în ultimii ani! Piraţii somalezi, în special, au devenit "o sulă" în coasta comunităţii internaţionale, deşi "faptele lor de arme au fost amplificate". Astăzi, "afacerea pirateriei", la nivel mondial atinge valoarea de... 7 miliarde de dolari pe an! O pîine albă de mîncat!
Frustrată de incapacitatea de a elimina pirateria din apele somaleze, ONU a adoptat mai multe rezoluţii, prin care legitimează comunitatea internaţională să asigure securitatea navelor ce tranzitează apele Somaliei. În ciuda strategiei militariste adoptată de NATO, incidentele cu piraţi au atins apogeul anul trecut, în 2010! O hartă a lumii în care incidenţa pirateriei a crescut exploziv indică: Strîmtoarea Malacca, Golful Bengal, coastele Somaliei, Nigeria, Caraibe şi coasta Americii Latine.
O excelentă analiză a lui Abdi Ismail Samatar, profesor de geografie la Universitatea din Minnesota şi cercetător la Universitatea din Pretoria, publicată de siteul postului de televiziune pan-arab "Al Jazeera" mută accentul pirateriei somaleze de pe aspectul infracţional pe cel al cauzelor care au determinat apariţia fenomenului şi pe cele care influenţează incapacitatea comunităţii internaţionale de a rezolva situaţia. Evident, un raţionament clădit pe minciună contrastează puternic cu rezultatele analizei profesorului american!
Ismail Samatar spune că strategia NATO este greşită deoarece a decriptat prost cauzele pirateriei. În faţa costelor somaleze, în Oceanul Indian şi Marea Roşie operează, după unele estimări, 1500 de piraţi, care operează patrulînd pînă la 2000 de km de baza lor din Somalia. ONU şi NATO au întocmit un "catalog al pirateriei" ce conţine condiţiile culturale şi geografice care "facilitează pirateria", fără să menţioneze CAUZELE care au determinat apariţia acesteia şi diversitatea lor. Samatar afirmă că Somalia este singura ţară în care pirateria NU a existat atunci cînd ţara a avut guvern! Ca urmare, eşuarea statului a fost factorul critic care a permis apariţia şi dezvoltarea fenomenului. Distinsul profesor identifică 4 tipuri de piraterie în zonă: politică, a resurselor, defensivă şi pentru răscumpărare. Fiecare grup are motivaţii şi obiective unice!
Piraţii politici au apărut primii şi s-au constituit ca o mişcare de opoziţie împotriva dictaturii militare din Somalia. Ei nu au nici o legătură cu partidele piraţilor din Europa, dar... nu se ştie niciodată! Mişcarea Naţională Somaleză a avertizat navele comerciale să evite porturile somaleze, iar apoi a deturnat două cargouri care transportau provizii, în 1989-1990. Obiectivul lor era să împiedice aprovizionarea regimului militar, decît obţinerea de profituri din piraterie. Pirateria politică a dispărut odată cu prăbuşirea regimului, în 1990. Ulterior, flotele de pescuit străine au invadat apele somaleze pentru a exploata resursele bogate în peşte, în timp ce altele foloseau coasta somaleză nepăzită ca o groapa de deşeuri. Aşa au apărut piraţii resurselor, care au dorit să împiedice jefuirea şi poluarea zonelor de coastă. Lor, s-au alăturat foştii militari din Garda de Coastă Somaleză, care iniţial confiscau traulerele care pescuiau ilegal în apele teritoriale ale ţării. Aceşti piraţi defensivi aveau scopul de a opri contravenţiile nesancţionate de statul inexistent, mai degrabă decît de a colecta încărcăturile. Expertul kenian Andrew Mwangura afirmă că originea pirateriei se datorează 90 % pescuitului ilegal în apele somaleze! Mulţi somalezi apără pirateria din cauza marginalizării economice, a sărăciei, a perspectivelor politice şi a lipsei autorităţilor statului!
O categorie aparte o reprezintă pirateria pentru răscumpărare, apărută ca urmare a coagulării unor bande de crimă organizată în vederea obţinerii răscumpărărilor. Anual, 30.000 de nave comerciale tranzitează apele somaleze! ONU şi NATO au tratat locuitorii coastelor somaleze, şi pe piraţi, la fel, drept criminali, fără nici o deosebire. Din punctul de vedere al somalezilor, această lipsă de diferenţiere între categorile de piraţi, cu care operează comunitatea internaţională, este considerată o nedreptate şi reprezintă principalul motiv al insuccesului în lupta împotriva pirateriei de răscumpărare. Somalezii văd problema în mod diferit: în primul rînd, ei consideră că Occidentul a colaborat cu politicienii corupţi şi cu dictatorii militari somalezi care au au distrus statul. În al doilea rînd, aceştia acuză "protecţia" NATO că sînt necinstiţi faţă de locuitorii din zonele de coastă. Ei îi arestează pe piraţii resurselor şi apără, de fapt, traulerele de pescuit occidentale care pescuiesc în voie secătuind resursa piscicolă!
Forţele navale internaţionale s-au dovedit pînă acum incapabile de a ţine în frîu pirateria în Oceanul Indian în primul rînd din cauza distanţelor mari. Această criză provoacă pagube de miliarde de dolari în fiecare an în comerţul mondial. "Necesitatea de a angaja echipe înarmate de siguranţă este o confirmare a lipsei unei soluţii politice la răspîndirea pirateriei somaleze în nordul Oceanului Indian", a declarat Peter Hinchliffe, secretar general al International Chamber of Shipping. "O victorie asupra piraţilor somalezi va fi mai dificil de obţinut decît pacea în Afganistan", consideră, la rîndul său, coordonatoarea luptei împotriva pirateriei maritime din cadrul Departamentului de Stat al SUA, Donna Hopkins, citată de BBC. "Pirateria din Somalia a devenit o afacere criminală la nivel internaţional' - a afirmat ea, în cadrul unei întîlniri cu presa. "Nu există nave militare suficiente pe planeta noastră pentru a brăzda întregul Ocean Indian. Operaţiunile militar-navale sînt importante, dar nu suficiente. Se impune o gamă largă de măsuri strategice de ordin politic, între care stoparea fluxurilor financiare, principalul stimulent al pirateriei şi care o transformă într-o afacere" - a afirmat responsabilul american, subliniind că pirateria este crimă organizată şi ar trebui să fie tratată exact ca atare. Donna Hopkins consideră că pirateria din Somalia a devenit o "afacere criminală foarte bine organizată la nivel internaţional", fără să excludă posibilitatea ca piraţii să obţină informaţii despre rutele navelor, pe care le capturează, încărcătura şi destinaţia lor de la informatori străini, care lucrează în organizaţii cu tangenţă cu piaţa de transport maritim. În plus, a spus ea, pe lîngă somalezi, în această "industrie" sînt angrenaţi străini care organizează spălarea fondurilor obţinute ca răscumpărare. "Este imperativ să găsim complicii piraţilor în aceste reţele financiare şi reţele de sprijin instituţional, care permit piraţilor să acţioneze", - a adăugat reprezentanta Departamentului de Stat.
Potrivit lui Abdi Ismail Samatar, soluţiile pentru combaterea pirateriei ar fi două: re-construirea statului somalez şi refacerea zonelor economice de pescuit de pe coastă, care presupune şi lupta ONU împotriva pescuitului intensiv şi ilegal din apele teritoriale ale ţării. Recîştigarea încrederii somalezilor în comunitatea internaţională ar face ca suportul oferit pirateriei de răscumpărare să se reducă semnificativ, iar lupta cu aceşti piraţi să devină mai uşoară. O astfel de strategie va face apele somaleze mai sigure!
Dar, oare îşi doreşte cineva cu adevărat să strice o afacere de 7 miliarde de dolari anual?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu