România, presa şi războiul hibrid

Dan Dungaciu, preşedintele Institutului de Ştiinte Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Romane (ISPRI) şi al Fundaţiei Universitare a Marii Negre (FUMN), explică ce este războiul hybrid, cazul Ukrainei fiind unui “de manual”! “NATO este o maşinărie enormă, indestructibilă în războaiele militare clasice, dar actualele provocări sînt de altă natură”, spune Dan Dungaciu, într-un interviu realizat de Camelia Badea pentru Ziare.com şi publicat chiar pe pagina oficială a Fundaţiei Universitare a Mării Negre, instituţie aflată sub egida Academiei Române.

Reuniti la Bruxelles, miniştrii apărării din ţările NATO şi-au stabilit o ordine de zi dominată de problematica rusă. Se va discuta despre extinderea forţelor de reacţie rapidă şi vor fi analizate metodele de contracarare a "elementelor razboiului hibrid" folosite de Moscova în confruntarea ei cu Occidentul in contexul conflictului din Ukraina.

Interviul reputatului analist vorbeşte şi de România. Este România o ţintă? “Nu cred în ipoteza unei agresiuni militare clasice împotriva României, dar ideea unui război hibrid – prin terţi, nu neapărat prin Rusia nemijlocit, care nu are o minoritate de asalt aici – nu e neplauzibilă”, spune Dan Dungaciu. “Războiul hibrid este agresiunea care, ca o ciupercă, creşte pe un mediu deja carent pe care, treptat, îl ia ăn posesie. Doar că sămînţa e aruncată din exterior”.

Federaţia Rusă lucrează în prezent la proiectul Basarabia, pe care intenţionează să-l pună în aplicare în regiunea Odessa, a declarat luni seara, în cadrul emisiunii Svoboda slova de pe postul de televiziune ICTV, fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, actual guvernator al regiunii Odessa din Ukraina, informează mass-media ruse, ukrainene şi de la Chişinău. Potrivit lui Saakaşvili, locuitorii de pe teritoriul cunoscut ca fiind sudul Basarabiei'urmăresc doar posturi de televiziune ruse, ceea ce contribuie la realizarea planurilor Kremlinului. Recent, Serviciul de Securitate al Ukrainei (SBU) a arestat cîteva zeci de persoane implicate în organizarea aşa-zisei Republici Populare Basarabene pe teritoriul regiunii Odessa. Noua formaţiune teritorială, concepută după tipicul republicilor populare din Doneţk şi Lugansk, ar fi inclus în perspectivă şi zonele populate compact de minorităţile bulgară şi găgăuză din Republica Moldova, aminteşte cotidianul Timpul, de la Chişinău. La 17 iunie, SBU a anunţat pe site-ul sau că a blocat răspîndirea în Odessa a mişcării separatiste Consiliul Poporului Basarabiei, o mişcare politică inspirată de serviciile secrete din Rusia. Agenţii au găsit la domiciliile iniţiatorilor mişcării textul Constituţiei Republicii Populare Basarabia, Manifestul Poporului din Basarabia, mai mult de 500 de exemplare ale ziarului separatist Novorossia şi alte materiale de propagandă. Regiunea izolată a Basarabiei ukrainene, cunoscută şi sub numele de Bugeac, se învecinează la vest şi nord cu Republica Moldova, inclusiv cu regiunea separatistă transnistreană, în sud cu România, iar în est şi sud-est cu Marea Neagră, fiind legată de Ukraina numai de o mică fîşie de pămînt cu două şosele.

George Friedman, fondator şi preşedinte al centrului de analize strategice Stratfor, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, publicat marţi, şi în care analistul american abordează criza din Ukraina şi situaţia regională, dar şi politica Rusiei faţă de fostele republici sovietice spune că preşedintele rus Vladimir Putin a creat tensiuni în Republica Moldova, dar Moldova rămîne independentă, în pofida încercărilor Moscovei de a destabiliza regiunea.

“Presa joacă un rol în acest război?”, întreabă Camelia Badea

“Da. Presa joacă un rol în orice tip de război, dar într-un război hibrid, nedeclarat, rolul ei este şi mai semnificativ. În sociologie există la un moment dat o teorie despre efectele mass-media în termeni de “injectie”: cum se constată o problemă (o “boală”), se injectează o campanie media şi opiniile cetăţenilor sînt modificate radical”, spune reputatul analist.

Cu o situaţie economică precară, o economie fragilă, afectată de schimbările pe plan mondial şi un stat perceput ca avînd o atitudine ostilă, chiar duşmănoasă faţă de cetăţean, România şi societatea românească sînt, astăzi, mai vulnerabile ca oricînd. Pe acest fundal, în ultimele săptămîni, dar şi în ultimii ani, bombardamentul asupra României cu informaţie agresoare s-a intensificat. Terorismul politic a atins cote demne de 11 septembrie! De asemenea, terorismul cultural a luat, în ţara noastră, o amloare fără precedent. Potrivit Donei Tudor, agresarea mediatică, prin presă, radio şi televiziune, este concepută astfel încît să se declanşeze concomitent din interior şi din exterior şi să lase impresia că procesele dezorganizante se produc „natural”, de la sine şi nu sînt induse de centre de decizie agresoare . Astfel de acţiuni duc la ruperea capacităţii de protecţie naţională şi pot cuprinde: injectarea îndoielii cu privire la valorile culturii naţionale, negarea valorilor culturale autohtone, proliferarea kitch-ului, culturii de împrumut şi a subproducţiilor culturale, impunerea unui complex naţional de inferioritate culturală, crearea unei confuzii naţionale în ierarhia valorică, denigrarea personalităţilor şi valorilor culturale naţionale, promovarea neîncrederii generale şi a lipsei de respect faţă de instituţiile naţionale fundamentale, spolierea patrimoniului naţional, crearea unui sentiment de culpabilitate naţională, alimentarea şi declanşarea unor tensiuni interetnice, inducerea unui sentiment de inutilitate, ridiculizarea valorilor naţionale, a imnului naţional, a patriotismului şi naţionalismului, exacerbarea valorilor locale şi regionale în detrimentul conştiinţei naţionale.

O întrebare rămîne nepusă (vorba colegului Ilie Pintea!) - această stare este generată de români şi permanenta lor luptă pentru putere, sau interese externe creează psihoza agresivităţii şi conflictului permanent? Referitor la agresiunea externă, chiar dacă pare greu de crezut, dar manualul nu minte!, există cîteva elemente care indică faptul că România este, în ultimii ani, „ţintă” prin:

- distrugerea imaginii în cadrul UE prin: accentuarea fenomenului corupţiei, incapacitatea clasei politice de a adopta măsuri eficiente;

- crearea unor situaţii conflictuale la frontiere: vezi Republica Moldova, Ucraina şi Rusia;

- acţiunile incoerente în plan economic ale liderilor politici;

- îndatorarea excesivă a ţării;

Cum se realizează aceste lucruri? Potrivit http://militar.infomondo.ro/, în primul rînd, prin manipularea şi constrîngerea celor mai activi vectori ai vieţii economico-sociale: clasa politică şi mass media.