Deşi iniţial a organizat licitaţii televizate, guvernul irakian a recurs la negocieri bilaterale cu marile companii petroliere, care au acceptat în cele din urmă profituri de şase sau chiar zece ori mai mici decât cele cerute iniţial pentru exploatarea câmpurilor petrolifere, relatează Associated Press, reluată de Cotidianul Adevărul. Este exact ceea ce echipa Radio Romania spunea în fiecare săptămînă, în transmisiunile din Irak!
După discuţii în spatele uşilor închise, ministrul irakian al Petrolului, Hussain al-Shahristani, a încheiat un acord cu compania italiană ENI, americanii de la Occidental şi cu sud-coreenii de la KOGAS pentru exploatarea pe 20 de ani a zăcământului de 4 miliarde de barili de la Zubair. Companiile au acceptat un profit de 2 dolari pe barilul extras, faţă de cei 4,8 dolari pe care i-au cerut la licitaţia din iunie.
Consorţiul s-a angajat să sporească producţia de la Zubair de la 200.000 la peste un milion de barili pe zi. În mod similar, americanii de la ConocoPhillips şi ruşii de la Lukoil vor exploata câmpul petrolifer Qurma, cu rezerve de 8,7 miliarde de barili, pentru 1,90 dolari pe baril, faţă de 6,49 dolari ceruţi în iunie.
Guvernul de la Bagdad a scos pentru prima dată la licitaţie câmpurile petrolifere pe 30 iunie, odată cu retragerea militarilor SUA şi la aproape 40 de ani de la naţionalizarea din 1972. Doar British Petroleum a acceptat atunci condiţiile financiare ale Bagdadului, considerate mult prea protecţioniste.
Pentru premierul Nouri al-Maliki, atragerea petroliştilor şi împrumuturile de la FMI şi Banca Mondială par singurele speranţe pentru refacerea economiei irakiene, care se bazează în proporţie de 90% pe veniturile din petrol. Bugetul prezentat de al-Maliki se bazează pe un preţ de 50 de dolari pe barilul de petrol, faţă de 150 de dolari în 2008, iar analiştii apreciază că bugetul este cu 15 miliarde sub necesităţi. Lipsa fondurilor amână echiparea armatei naţionale irakiene cu tehnică de luptă şi construirea unei infrastructuri de aprovizionare a trupelor, iar oficialii irakieni au cerut prezenţa unor trupe britanice în porturile din sud, esenţiale pentru exportul petrolului.
Marea problemă a executivului o constituie degradarea instalaţiilor petroliere, în urma celor două războaie de după 1990, şi lipsa fondurilor pentru deschiderea unor noi exploatări. Astfel, Irakul se află abia pe locul 13 în topul statelor producătoare de petrol, deşi are a treia rezervă mondială.
Marile companii petroliere nu se grăbesc totuşi să investească în Irak, unde industria petrolului face în continuare obiectul unor mari acte de corupţie şi al disputelor interetnice. Miercuri, regiunea autonomă Kurdistan, unde companiile din SUA şi Rusia au investit mai mult decât în restul Irakului, a încetat exporturile de petrol pentru că nu a acceptat să transfere veniturile către Bagdad. Guvernul central ar urma să ofere Kurdistanului doar 17% din buget, mult prea puţin faţă de pretenţiile kurzilor. În replică, Bagdadul a ameninţat că va considera ilegale toate contractele semnate de Kurdistan peste capul guvernului central. Aceste dispute sunt potenţate de inexistenţa unei legi a petrolului şi a unei companii naţionale, iar analiştii consideră că acestea vor apărea abia după alegerile legislative din ianuarie 2010. Până atunci, Parlamentul de la Bagdad susţine că are drept de veto asupra acordurilor energetice încheiate de guvern
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu