UN NOU FRONT JIHADIST

Am spus şi am scris de mai multe ori că jihadul se află, deja, la a doua generaţie de mujahedini! Dacă nu a treia! Născuţi şi crescuţi pentru a înfrînge armata sovietică în Afganistan, jihadul s-a răspîndit în întreaga lume musulmană şi în comunităţile acesteia din occident. După obţinerea victoriei, „arabii afgani” au putut fi reîntîlniţi în Bosnia, Kosovo, Cecenia sau Iraq, „exportînd” cu succes jihadul şi propăvăduind „Noul Califat”. Jihadul a devenit un ţel în viaţă, iar mujahedinul un mod de viaţă. Studiile arată că mujahedinii sînt la a treia generaţie, luptători crescuţi şi educaţi în spiritul jihadului. În contextul extinderii, Somalia ar fi pe cale să devină un nou front al Jihadului mondial, iar semnalele alarmante în acest sens se înmulţesc, avertizează diverşi experţi politici şi militari, reamintind că zona Cornului Africii era în anii '90 un teren dificil de cucerit de către Al-Qaida, se afirmă într-un amplu comentariu transmis vineri de AFP. „Influenţa Al-Qaida sporeşte în Somalia”, ţară care ar putea deveni în curînd „un nou Afganistan”, a avertizat la sfîrşitul lunii trecute comisarul european pentru dezvoltare Karel de Gucht. Aflat în vizită la Londra, premierul somalez Omar Abdirashid Sharmarke a apreciat că ţara sa a devenit un „refugiu” pentru combatanţii islamişti. „Se antrenează şi pregătesc operaţiuni împotriva proprietăţilor noastre. Somalia le serveşte drept loc ideal pentru a se regrupa şi relansa”, a explica în cursul acestei săptămîni premierul somalez.
Influenţa Al-Qaida este într-o incontestabilă ascensiune în Somalia, existînd riscul „internaţionalizării” conflictului local, apreciază într-un recent raport şi Institutul pentru strategii politice din Australia. Organizaţia remarcă „o tendinţă de transformare a teritoriului somalez în teatru de luptă al Jihadului”, în timp ce insurgenţi islamişti shebab, care luptă împotriva guvernului de tranziţie somalez, au depus jurămînt de credinţă reţelei teroriste conduse de Osama Ben Laden. Sute de voluntari străini luptă alături de shebabi utilizând metode testate deja în Iraq: atentate sinucigaşe şi atacuri cu dispozitive capcană.
Ben Laden, care de la începutul acestui an a consacrat trei mesaje Somaliei, a declarat că intenţionează să transforme această ţară într-un nou front al Jihadului împotriva Occidentului. Al-Qaida nu a reuşit să se implaneze în Somalia, în anii 1993 sau 1994, pentru a coagula lupta islamiştilor locali împotriva Căştilor albastre desfăşurate în regiune. „Deşi a reprezentat un obstacol pentru organizaţiile occidentale, aparenta anarhie care domneşte în Somalia, despre care mulţi susţin că serveşte intereselor Al-Qaida, s-a dovedit un obstacol în calea implantării organziaţiei teroriste în regiune”, menţionează un raport al Centrului pentru combaterea terorismului, al academiei militare americane West Point. Aceste condiţii „impun constrîngeri şi pericole” atît pentru organizaţiile neguvernamentale umanitare, cît şi pentru „celuele teroriste”. Teritoriul somalez a fost utilizat de către Al-Qaida „drept un loc de trecere şi de refugiu temporar”, „izolarea şi asprimea acestei ţări fiind un obstacol în calea creării unui avanpost sigur” al reţelei în zonă, insistă CTC.
După refugiul în statul vecin Sudan între 1991 şi 1996, Al-Qaida s-a confruntat în Cornul Africii cu „mari probleme financiare şi logistice”, rezumă Jean Pierre Filiu, profesor de ştiinţe politice în Franţa, autor al cărţii „Neuf vies d'al-Qaida”,editată de Fayard. Misiunea combatanţilor islamişti s-a lovit de „naţionalismul voluntarilor xenofobi din miliţiile somaleze” şi a „scos la lumină greutăţile întîmpinate de Al-Qaida în a se grefa într-un mediu nearab”, conform aceleiaşi surse.
Somalia contemporană „este lipsită de guvern, dar nu este neguvernată”: ostilitatea clanurilor tradiţionale şi puterile locale au afectat semnificativ sarcina Al-Qaida, în interiorul unei societăţi pastorale, în mod tradiţional greu de mobilizat, subliniază studiul West Point. „Contextul somalez a avut tendinţa generală de a inhiba şi constrînge progresul Islamului radical”. „Islamul local este în mod tradiţional moderat, fiind puternic influenţat de sufism, curent musulman cu caracter anticlerical şi ascetic, în timp de wahabismul, mişcare politico-religioasă musulmană din Arabia Saudită, avînd ca scop restaurarea Islamismului în puritatea sa originală, practicat în Peninsula Arabică şi revendicat de shebabi, motorul Al Qaida, este considerat diferit de cultura locală”.
În schimb, noi factori - refugiul societăţii, urbanizarea rapidă şi cei 18 ani de război civil - au condus societatea somaleză la radicalizare, făcînd-o vulnerabilă la retorica bombastică a Al-Qaida, conchide AFP. Şi, aş adăuga eu, prezenţa piraţilor somalezi şi un interses sporit pentru rezervele de petrol şi gaz din sudul ţării încep să transforme interesul pentru, cîndva, „Văgăuna lui Aidid”!