FRUNZĂVERDE

Nu am primit post, funcţie sau afaceri de la PD, PDL sau Sorin Frunzăverde. Deşi, uneori, aportul adus la "propăşirea" trandafirului a depăşit activismul de partid, întotdeauna am fost văzut ca băiatul bun, teribilist, care nu face parte din gaşcă. Nu am fundaţii patronate de liderii primi ai PD, nici echipă de fotbal, ca să nu spun că nu construiesc nici drumuri. Nu am beneficiat de nici un avantaj în perioada în care fotoliul de la Ministerul Apărării a fost ocupat de preşedintele de judeţ. Din cînd în cînd, şi atunci după săptămîni de stat pe la cabinet, mi s-a sponsorizat cîte o carte. Ultima nu a fost achitată nici acum! Cu toate acestea, sînt fanul convins al liderului reşiţean şi nu sînt genul care să utilizeze modelul "Pamfil Şeicaru" şi nu am nici măcar un ziar în care Frunzăverde să-mi ţină prima pagină. Voi scrie, însă, cîte ceva ca reacţie la declaraţia de forţă a vicepreşedintelui PDL după votul parlamentar de reducere a TVA-ului la 5%.

Ştiu că Sorin FRunzăverde NU e vînător! Şi totuşi, comportamentul său politic, din ultimii ani, l-ar plasa în ierarhia superioară a breslei. Eram la Camera de Comerţ, în urmă cu foarte mulţi ani, cînd organizaţia PD Caraş-Severin a decis să treacă, decisiv, de partea lui Traian BĂsescu şi să nu-l mai susţină pe fostul preşedinte Petre Roman. Gestul de atunci al lui Frunzăverde l-a propulsat pe Băsescu în fruntea partidului. Evident, marinarul a avut grijă să-l dea la oparte pe liderul reşiţean, care-i sufla în cap nu în ceafă, şi să-l "crească" pe Emil Boc. La rîndul său, social-democratul micuţ de la Cluj a devenit preşedinte de partid DUPĂ ce Frunzăverde a hotărît să-i cedeze noua doctrină portocalie. Cele două gesturi sînt de neînţeles pentru mine. Spre deosebire de cei doi, Frunzăverde este un lider charismatic, extrem (chiar periculos) de inteligent cu o certă vocaţie internaţionalistă. Cu toate acestea, s-a dat deoparte şi monitorizează politica "mare". Pîndeşte. Ca un vînător. Sînt convins că e nemulţumit! Dovadă sînt şi focurile de avertisment "executate în plan vertical" faţă de liderii centrali ai partidului, deşi despre o răsturnare în forţă la nivel de vîrf spune că "nu e momentul". Acesta ar fi scenariul pe care îl accept!

Scenariul pe care nu-l pot accepta. În primul său mandat, Băsescu a fost un preşedinte jucător, extrem de vocal, de popular şi de prezent. E adevărat, politica sa externă a fost şi atunci, o catastrofă! Acum, după ce în România s-a declanşat o schimbare radicală de filosofie statală, în mandatul final, Băsescu tace mîlc. Crede cineva că această schimbare, sîngeroasă pentru români la propriu, a izvorît din căpşoarele tîmpe ale liderilor PDL? Îl vedeţi pe Băse, noaptea sub cearceaf, cu lanterna aprinsă, calculînd împactul pe o generaţie în reforma de învăţămînt? Vă amintiţi, probabil: România are nevoie de mai mulţi tinichigii auto. Asta în timp ce ţările din jur pregătesc, masiv, roboticieni, programatori etc. Dar, viziunea prezidenţială nu poate fi contestată! Sau, v-il imaginaţi pe Boc, sau pe Popoviciu, sau Ialomiţeanu, sau Turcan simulînd terapia de şoc scrisă de Friedman, la Chicago, pe propriile familii? Exclus! Cu toate acestea, marinarul Băse a luat poziţia peştelui. Sau a obosit. Sau... i s-a pus în vedere - de către cei ce l-au adus la putere în primul mandat - să nu mai tulbure apele şi să-i încurce! La fel se petrece şi cu Sorin Frunzăverde! Liderul "total" cu o extraordinară deschidere internaţională stă ţintuit într-un judeţ de periferie, căzut de pe hartă. Din cînd în cînd, extrem de timid, mai trimite cîte un avertisment la centru. Inexplicabil!