The game is over

Preşedintele american Barack Obama a anunţat, în această dimineaţă, că liderul reţelei teroriste Al-Qaeda, Osama bin Laden, a fost ucis în Pakistan şi a salutat ajutorul oferit de autorităţile de la Islamabad. Cadavrul său se află în custodia trupelor americane. Acest anunţ poate fi considerat ca "un dar de la Allah" pentru preşedintele american, într-o puternică scădere de popularitate, cu un an înaintea alegerilor prezidenţiale. Confruntat cu eşecuri în interior, Obama nu a excelat nici în ceea ce priveşte politica externă, iar schimburile umoristice de replici cu Donald Trump, pe marginea certificatului său de naştere, nu au putut face minuni!

Uciderea lui Bin Laden în Pashtunistan, înseamnă, pe de altă parte, încheierea misiunii demarate de armata americană, declarativ, în urmă cu exact 10 ani. Înseamnă şi reluarea cooperării cu Pakistanul - acuzat mereu că îl ascunde pe Bin Laden -, dar poate însemna şi un motiv suficient de bun pentru începerea retragerii trupelor americane din Afganistan, chiar în preajma alegerilor prezidenţiale şi respectarea promisiunii că în primul mandat Obama va aduce acasă militarii americani. Este greu de spus, în momentul de faţă, dacă nucleele Al-Qaeda, răspîndite în întreaga lume, se vor destructura, odată cu uciderea liderului suprem, sau vor continua lupta şi-l vor cinsti ca pe un martir, însă, din punct de vedere tactic, reprezintă o grea lovitură dată forţelor talibane care tocmai s-au avîntat în "ofensiva de primăvară".

În anii ’80, rezistenţa afgană, cu ajutorul SUA, al Arabiei Saudite, dar şi al unor state europene a dezvoltat o reţea mondială de recrutare şi sprijin, Al’Qaeda al-Sulbah (“Baza eternă”). După retragerea sovietică din Afganistan, conducerea acestei reţele, care a antrenat, înarmat şi sustinut financiar mii de luptători musulmani a fost preluată de Oslama bin Laden. Prin prisma dovezilor prezentate la procesele din urma atentatelor din 11 septembrie, analiştii politici pe probleme de terrorism Phil Hirshkorn, Rohan Gunaratna şi Ed Blanche au examinat în lucrarea “ Al’Qaeda – The Origins” geneza, metodele operaţionale şi structura organizaţională a reţelei Al’Qaeda.

Al’Qaeda este un conglomerat de celule operaţionale la nivel mondial, celule care acţionează asemenea unei reţele.
Dintre bazele Al’Qaeda mentionăm state ca Algeria, Maroc, Egipt, Turcia, Iordania, Tadjikistan, Uzbekistan, Siria, China (provincia Xinjiang), Pakistan, Bangladesh, Malaezia, Myanmar, Indonezia, Filipine ( Mindanao), Liban, Irak, Arabia Saudită, Kuweit, bhrein, Yemen, Libia, Tunisia, Bosnia, Kosovo, Cecenia, Dagestan, Kashmir, Sudan, Somalia, Kenya, Tanzania, Azerbaidjan, Eritrea, Uganda, Etiopia, Fâşia Gaza.

Încă de la crearea ei, în 1988, Al’Qaeda a fost condusă şi dirijată de Osama bin Laden, acesta fiind principala forţă a motorului acestei organizaţii. Osama Bin Laden, alias Osama Mohammad Wahad, alias Abu Abdallah, alias Al Qaqa, născut în 1957, este fiul lui Mohammad bin Awdah bin Laden, originar din Yemen.
A studiat la Universitatea Regele Abdul Azziz din Jedda, Arabia Saudită,1 avîndu-l ca mentor pe Abdullah Azzam, un Palestinian de origine iordaniană, o figură
influentă în cadrul Frăţiei musulmane, fiind considerat liderul spiritual al Hamas, dar şi pe Mohammad Qutb, fratele lui Sayyd Qutb.2
După absolvirea facultăţii, Osama bin Laden a devenit foarte religios, în anii ’80 ajungînd în Afghanistan în timpul conflictului sovietic. În 1982-1984 Azzam a fondat Maktab al Khidmat lil-mujahidin al-Arab ( MAK) sau Al’Qifah, grupare conscută şi sub numele de Biroul afgan, al cărei finanţator principal era Osama bin Laden, considerat adjunctul lui Azzam, aflat atunci la conducerea MaK.

Odată cu retragerea sovieticilor din Afganistan, Bin Laden decide să formeze un grup care să faciliteze unirea lumii musulmane sub o singură entitate. După asasinarea doctorului Azzam în septembrie 1989, după retragerea trupelor sovietice din Afganistan şi instalarea la Kabul a unui guvern pro-comunist, condus de Najbullah, MaK îşi întăreşte poziţiile pentru a contracara guvernul pro-comunist nou-instalat şi pentru a susţine alte campanii pro-musulmane la nivel mondial.
Al’Qaeda preia de la MaK nu numai ideologia pan-islamistă, dar şi vasta reţea financiară şi expertiza tehnică mobilizată în timpul campaniei anti-sovietice, pe care o va dezvolta în perioada imediat următoare finelui conflictului afgano-sovietic, conducerea revenindu-I lui Osama bin Laden şi lui Ayman al-Zawahiri, care, în anii ’80 reprezenta Al’Jihadul egiptean ca şef de operaţiuni. În 1989, Osama bin Laden s-a întors în Arabia Saudită pentru a ajuta la crearea primului grup jihadist din Yemenul de Sud, sub conducerea lui Tariq al Fadli.

La nivel vertical, Al’Qaeda îl avea în centru pe Osama bin Laden, urmat de alţi lideri şi lideri ai grupurilor constituente, la nivel orizontal, organizaţia este integrată cu 24 de grupuri constitutive. Bin Laden era succedat de Shura majlis, un consiliu consultativ, căruia i se subordonează patru comitete: militar, religios-legal, financiar şi media, care au rămas identice la nivel organizaţional încă din 1998, data bombardării ambasadelor americane din Africa.
Numărul de membri al’Qaeda este estimat la 4.500-5.000 de oameni, antrenaţi în tabere ca Khost, Mahavia, Kabul, Jalalabad, Kunar, Kandahar, Tora Bora, Liza sau aflaţi în cellule operaţionale sau de sprijin din Italia, Germania, Anglia, Canada, Rusia, SUA, Tanzania, Kenya, Yemen, Albania, Somalia, Eritrea, Sudan, Filipine, etc.

Practice şi eficiente, SUA şi-au sporit operaţiunile în care folosesc drone şi contractori plătiţi inclusiv pentru servicii de intelligence. Aceştia acţionează atît pe teritoriul afgan, cît şi în cel Pakistanez, în deja celebrul Paştunistan, zonă tribală de frontieră, creuzet al reformării talibanilor şi zonă de provenienţă a "satrapilor" care au răstălmăcit Coranul, Sharia şi perceptele islamului, scăldînd în sînge pămîntul Asiei. Provincia pakistaneză de nord-vest este aproximativ de două ori mai mare decît Belgia. Acolo locuiesc în jurul a 22 de milioane de oameni, majoritatea etnici paştuni. Acest teritoriu, numit de afgani Paştunistan (ţara paştunilor), este perceput drept ascunzătoare a teroriştilor Mullahului Omar şi ai lui Osama bin Laden. Acolo, talibanii devin o ameninţare nu numai pentru procesul de pace din Afganistan, ci şi pentru unitatea Pakistanului. Autorităţile de la Kabul şi Islamabad se acuză reciproc că poartă responsabilitatea pentru evoluţiile periculoase din zonă, dar ambele ţări manifestă multă ipocrizie la acest capitol. Relaţiile dintre Pakistan şi Afganistan au fost mereu marcate de neîncredere.