CORUPŢIE ALARMANTĂ ÎN POLIŢIA AFGANĂ

În raportul “Asistenţă şi conflict în Afganistan” al International Crisis Group publicat şi de blogul "http://blackopssecurity.blogspot.com/" se arată ca la un deceniu de la intrarea trupelor SUA, eforturile din Afganistan nu au reuşit să stabilizeze această ţară, ce va ceda dacă asistenţa internaţională nu va fi reevaluată. În decursul războiului, liderii afgani s-au îmbogăţit personal prin acţiuni flagrante de corupţie, prin delapidarea fondurilor alocate de coaliţia NATO pentru reconstrucţie şi prin nepotism. Hamid Karzai a fost reales în 2009 ca preşedinte al Afganistanului prin alegeri fraudate. Guvernul actual de la Kabul, dezbinat, corupt şi incompetent, nu beneficiază de legitimitate, respect şi loialitate din partea populaţiei afgane, terorizate tocmai de actualele trupe de securitate afgane, antrenate, echipate şi...plătite de Occident, dar şi de temutul serviciu de spionaj afgan.

Am mai scris despre situaţiile limită şi hărţuirea obraznică la care sînt supuşi "expaţii" din Afganistan - contractori, jurnalişti, lucrători umanitari etc - de agenţii de scuritate şi poliţia din această ţară. Potrivit informaţiilor pe care le deţin, în ultimii 10 ani, de la alungarea talibanilor de la putere, Kabulul a devenit un RAI al corupţiei, iar poliţiştii locali - formaţi de NATO! - au devenit din ce în ce mai îndrăzneţi. Ei percep taxe de protecţie chiar şi de la contractori de securitate afgani, Panjsir, cu permise de port-armă şi documente în regulă, angajaţi la companii înregistrate! Aceşti poliţişti au arestat chiar mercenari de la companii mari de securitate, "expaţi", cu permise de port-armă, licenţe şi scrisori de acreditare de la ISAF şi de la Ministerul afgan de Interne. Companiile afgane de securitate sînt tratate mult mai rău, în funcţie de cine le deţine! Fiecare contract de securitate în Afganistan conţine norme specifice de angajament, însă nici unul nu te protejează în faţa corupţiei structurilor de securitate afgane care par că acţionează după bunul plac.

Securitatea comunităţilor occidentale, companiilor şi ong-urilor care derulează totalul programelor de asistenţă pentru Afganistan, depinde în proporţie de 100% de companiile private de securitate care oprerează, în acest moment, în Afganistan, cu peste 100.000 de angajaţi! Un raport al BAPSC, Asociaţia Britanică a Companiilor Private de Securitate, arată că în primele 9 luni după anunţul preşedintelui Barack Obama de retragere a trupelor americane în 2014, numărul contractorilor de securitate din Afganistan a crescut cu... 236%, de la 3184 la 10.712. Potrivit unui raport al unei Comisii de investigare a Congresului Statelor Unite, la începutul anului 2011, contractorii privaţi reprezentau între 22% şi 30% din forţele americane dislocate în Afganistan. Potrivit BAPSC, ArmorGroup, una dintre cele mai mari firme private de securitate britanice, deţine în Afganistan peste 1500 de angajaţi care lucrează pentru guverne, ong-uri sau entităţi comerciale. Între 500 şi 700 de contractori britanici lucrează în Afganistan, în special ca gărzi de corp sau la protecţia incintelor. Cei mai mulţi contractori sînt din SUA şi Marea Britanie, aproximativ 30.000 de angajaţi în 52 de companii private de securitate. Există, însă, şi multe companii neînregistrate, mai mici, 22 numai în Provincia Kandahar! Mînat de dorinţa de a se debarasa de companiile occidentale de securitate, preşedintele Hamid Karzai a ordonat o anchetă "secretă" în acest domeniu. Raportul întocmit de Miniserul de Interne de la Kabul concluzionează că 80% din cele 52 de companii licenţiate au comis unele infracţiuni, inclusiv "16 infracţiuni majore". Pentru aceasta 7, din cele 52 de firme şi-au pierdut licenţa şi au fost obligate să părăsească Afganistanul în 90 de zile. Cu toate acestea, nevoia de contractori privaţi rămîne destul de mare, armata americană lansînd o ofertă pentru 7 provincii sudice. Într-un studiu recent, Anthony H. Cordesman, un expert de informaţii de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, a descris 5 dintre aceste provincii - Helmand, Kandahar, Nimruz, Zabol şi Uruzgan - ca fiind printre cele mai periculoase din Afganistan!

Sigur, acest "transfer de securitate" nu rezolvă principalele probleme ale Coaliţiei. Afganii de rînd îi percep pe reprezentanţii Coaliţiei Multinaţionale ca pe o "parte a problemei" şi nu ca pe "rezolvarea" acesteia. Şi au şi motive: Kharzai a renunţat să mai fie preşedintele ţării şi s-a transformat într-un lord al războiului, cu cantităţi uriaşe de bani pompate de statele Occidentale. Corupţia şi şpaga măruntă a atins cote inimaginabile, iar securitatea individuală ţine direct de cîţiva bănuţi. Kharzai nu numai că nu luptă împotriva acestui flagel, ba chiar l-a perfecţionat în anii celui de-al doilea mandat, "furat", la rîndul său. Structurile afgane de securitate, oficiale, şi miliţiile, terorizează populaţia de rînd care îşi doreşte revenirea talibanilor la putere! Talibanii reuşesc, tot mai frecvent, să ridice sute de luptători pentru a asedia Kabulul. Atacurile şi atentatele comise în plină zi sînt tot mai frecvente. Chiar dacă forţa mutinaţională ar reuşi să pacifice Afganistanul, pînă la dezintegrarea totală a alianţelor strategice din zonă, efectul ar fi probabil foarte limitat în timp şi, probabil, mai toată lumea este convinsă de întoarcerea regimului taliban. Bezna gîndirii talibanilor, însă, nu va muri odată cu pacificarea Afganistanului. Cu atît mai puţin dacă forţa multinaţională se va retrage fără să-şi atingă scopurile, bune sau proaste, pentru care a început conflictul. România are o poziţie consecventă în această privinţă, iar prezenţa celor 1300 de militari români certifică angajamentul politic.