NIKOLAEV SUPPORT

NIKOLAEV SUPPORT

vineri, 4 noiembrie 2011

FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI...

Afganistanul este un loc violent, şi a fost întotdeauna. În urmă cu 10 ani, cînd militarii români au pus pentru prima dată piciorul acolo, într-o campanie deja mult mai lungă decît Al Doilea Război Mondial, corespondenţii Radio România Actualităţi, Radu Dobriţoiu şi subsemnatul AU FOST ACOLO! De atunci, au apărut, sau s-au continuat, numeroase probleme. Problema este că după 10 ani de război NATO, survenit după alţi 10 ani de război URSS, violenţa în această ţară nu s-a redus. Din potrivă! Problema este că violenţa continuă, face dificilă lupta actuală împotriva talibanilor. Ţara a fost mult timp acoperită de arme, şi oameni dornici să le utilizeze. Afganii a fost cunoscuţi ca buni luptători pentru cuceritorii locali, de mii de ani. Multe invazii majore, de exemplu, în India, în ultimii o mie de ani, s-au sprijinit pe o mulţime de afgani în rîndurile armatelor cuceritoare. În unele cazuri, au existat atît de mulţi afgani, încît cronicile indiene vorbesc doar de "invadatori afgani!"

Situaţia se perpetuează în timp. Jihadul iniţiatic afgan s-a continuat în Bosnia şi Cecenia, în Iraq şi Europa. Cauzele rămîn aceleaşi, societatea secularistă fiind incapabilă să le anuleze! Conform statisticilor, pînă acum, în acest an, 19 militari NATO au fost ucişi de soldaţi afgani proaspăt antrenaţi de ANAT, sau de poliţia afgană, evident antrenată şi echipată tot de ţările NATO. Mai mult, în ultimii doi ani, 45 de militari NATO au murit în acest fel. Potrivit datelor ONU, numărul incidentelor violente a crescut cu 40% în Afganistan în primele opt luni ale anului comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, iar cel al atentatelor sinucigaşe cu 50%. Forţa NATO în Afganistan contestă însă aceste cifre, afirmînd că numărul actelor de violenţă a scăzut cu 2% în aceeaşi perioadă. Am tot scris, într-o perioadă despre aceste atacuri "prietenoase", pentru că atacurile nu sînt accidentale, "friendly fire", ci deliberate. În timp ce talibanilor le place să-şi asume aceste atacuri, anchetatorii descoperă, de obicei, că ucigaşul a acţionat "din cauza stresului" sau a unui "litigiu" cu străinii... Militarii NATO, inclusiv militarii români care acţionează în unele dintre cele mai periculoase zone din Afganistan, au fost avertizaţi cu privire la acest fel de lucru. Mulţi dintre ei, cu care am stat de vorbă, spun că este mai bine să ai de a face cu talibanii, decît cu "prietenii afgani" din "haşiş army", cum li se spune, din motive lesne de imaginat. Formatori, uneori jandarmi români, care lucrează îndeaproape cu afgani înarmaţi tot timpul, pe care, de multe ori trebuie să-i corecteze, sau să îi critice, sînt pregătiţi să recunoască semnele prin care un afgan este pe cale de a comite o crimă. Trupele NATO sînt, de asemenea, instruite să tragă primele în cazul în care se confruntă cu un "coleg" înfuriat şi criminal. Un psiholog cu care am discutat recent (alături de care am fost şi în Iraq!) îmi spunea că managementul defectuos al furiei se datorează celor 30 de ani de violenţă continuă în această parte de lume!

Din păcate, spuneam şi cu alte ocazii, acest tip de violenţă este comună în Afganistan. Este o cultură a războiului, iar soluţionarea litigiilor prin violenţă este mult mai frecventă decît în Occident. Afganistanul este un loc extrem de violent care fascinează, dar îi pune în dificultate pe expaţii aflaţi acolo. Fără să am pretenţii de psiholog, spun doar că violenţa se află la originea multor probleme sociale care îi face pe afgani să rămînă săraci, ignoranţi şi terorizaţi. Aceste sentimente debutează încă din copilărie. Există, de asemenea, o violenţă mult mai pronunţată, în familie, personalul medical care lucrează în diversele locaţii din ţară este şocat de numărul extrem de mare de neveste şi copii răniţi în violenţe familiale, internaţi pentru tratament. Dar există, de asemenea, o mulţime de oameni cu răni, şi o mulţime care dispar brusc. Conflictul dintre generaţii se extinde chiar în interiorul aceluiaşi trib. Există facţiuni care doresc să se adapteze şi să trăiască potrivit timpurilor moderne. Există altele (susţinute de talibani!) care vor să conserve actualul mod de viaţă, care nu acceptă alte şcoli decît cele religioase, care glorifică restricţiile în stilul de viaţă, fără televizor, muzică sau job-uri pentru femei. Vîntul schimbării suflă, timid, printre triburile pashtune, aducînd, însă, numeroase neplăceri şi o creştere a violenţelor interne! Chiar şi fără violenţa legată de prezenţa talibanilor, rata criminalităţii în rîndul populaţiei civile şi neimplicată în vreo formă de insurgenţă este de cîteva ori mai mare decît în Occident!

De exemplu, tot conform statisticilor, rata criminalităţii în SUA este de, aproximativ 6 la 100.000 de oameni pe an, mult mai mare decît în ​​Europa, unde este vorba de 3-4. În Orientul Mijlociu rata variază între 5 şi 10, în funcţie de ţară. Există, însă alte părţi ale lumii,care sînt mult mai violente. Iraqul, de exemplu, are o rată a criminalităţii de 20, egală cu cea din timpul lui Saddam Hussein, dar la o treime decît cea din perioada revoluţiilor post primul-război! În Africa, în special în Congo, Sudan şi Africa de Sud, rata criminalităţii este similară. Violenţa este explicaţia pentru indignarea unui coleg de breaslă care nu concepea ca trupul lui Ghaddafi să fie folosit ca trofeu! În sudul Thailandei, o campanie de teroare a radicalilor islamici a cauzat o rată de deces de peste 80 la 100.000. Istoricii au fost capabili să găsească modele similare de violenţă mortală în Europa medievală!

Violent sau nu, Afganistanul rămîne locul unde istoria s-a sfîrşit şi despre care RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI merită să relateze. Fie şi numai pentru eforturile naţionale ale României în acel spaţiu, pentru contribuţia noastră la eforturile NATO şi Coaliţiei internaţionale, pentru profesionalismul instructorilor români şi pentru sacrificiul militarilor noştri, care, anul viitor, în vară, împlinesc şi ei 10 ani de misiune externă în aridul pămînt afgan!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu