Loya Jirga: alegere deficilă

Fondul Monetar Internaţional a anunţat că a decis să acorde Afganistanului un credit de 133,6 milioane de dolari, pentru a susţine economia acestei ţări în perioada retragerii forţelor militare străine. Creditul urmează să fie eliberat în mai multe tranşe de-a lungul a trei ani. Într-o primă fază vor fi deblocate imediat 18,9 milioane de dolari. "În următorii trei-cinci ani, retragerea prezenţei militare internaţionale şi scăderea aşteptată a ajutorului internaţional vor reprezenta sfidări importante pentru politica economică" - a explicat directoarea adjunctă a FMI, Nemat Shafik, în comunicatul citat. "Statul afgan va trebui să preia în sarcina sa activităţi care, în acest moment, sînt finanţate de donatori şi, deci, să suporte o parte mai mare din cheltuielile de securitate", a menţionat responsabila Fondului. Un alt obiectiv al acestui credit este de a "întări sistemul bancar", întrucît criza a afectat şi cea mai mare instituţie bancară din Afganistan, Kabul Bank, scoţînd la iveală "probleme legate de guvernanţă şi de definirea responsabilităţilor".

Acordul cu FMI, în premieră pentru Afganistan, discutat zilele acestea în Loya Jirga, demonstrează că preşedintele Karzai şi oficialii de la Kabul... se tem de retragerea Coaliţiei Multinaţionale, în 2014! Asta după ce, la un moment dat, liderii tribali, politicienii şi preşedintele cereau insistent retragerea trupelor străine din ţară. De data aceasta, la ultima Loya Jirga, desfăşurată la Kabul, care a reunit peste 2000 de lideri tribali şi politicieni afgani proeminenţi din toate provinciile ţării, retragerea militarilor străini a stîrnit îngrijorare. Nu pentru că localnicii ar "muri" de dragul democraţiei şi legilor occidentale, ci pentru că se pune problema plecării celui mai important finanţator, "sector" economic al ţării. Peste 60% dintre afganii angajaţi lucrează pentru Coaliţia Internaţională, iar piaţa imobiliară a cunoscut un boom tot datorită prezenţei militarilor străini. La Loya Jirga de anul trecut, preşedintele Hamid Karzai clama o pace cu talibanii şi lansa aluzii belicoase la adresa forţelor coaliţiei. Acordul nu s-a înfăptuit, iar cei mai mulţi afgani NU au încredere în talibani, priviţi drept o grupare de pashtuni radicali care doresc să-şi impună în întreaga ţară o dictatură religioasă pashtună. Însă, mai mult de jumătate din cei prezenţi în Loya Jirga cred că prezenţa în guvern a talibanilor ar destructura nucleul dur al acestora. Karzai a declarat în faţa reprezentanţilor afgani că anula acesta va realiza acordul cu talibanii, fără să ofere prea multe detalii, în cel mai curat spirit afgan, foarte vag, încercînd să ofere încredere în interiorul Loya a cărui principală funcţie este de a clădi un sentiment de încredere între triburi.

Loya Jirga este un cuvînt Pushtun, dar reprezintă o practică comună printre triburile indo-europene, care au ocupat regiunea în urmă cu peste 5.000 de ani. Loya Jirgas este o întîlnire anuală şi o oportunitate de a realiza un fel de consens naţional. Din cauza tehnologiei, întîlnirea nu mai este una între străini, de aceea se constată că axistă punce de vedere comune mai multor triburi aflate în colţuri diferite ale ţării. Reuniunea de la acest sfîrşit de an a fost "pigmentată" cu un incident de securitate, talibanii punînd mîna pe planurile de securitate ale reuniunii. Planul unor atentate teroriste a fost dejucat, însă, incidentul spune totul despre modul în care funcţionează lucrurile în Afganistan. Corupţia nu este o noutate în această zonă a securităţii tribale, însă creşterea comerţului cu droguri, în ultimul deceniu, a amplificat fenomenul. Talibanii au fost decişi să plătească o sumă bună pentru a pune mîna pe planurile de securitate. Subiectul CORUPŢIE nu a fost niciodată unul foarte popular în Afganistan, fiind considerat ca făcînd parte din cultura naţională! Formele moderne de guvernare sînt încă prost înţelese aici. Dar obtinerea de bani, prin orice mijloace, pentru familie, clan sau trib, este văzută nu doar admirabil, ci esenţială!

Discuţiile din Loya Jirga se axează pe viitorul ţării, iar cei 2000 de reprezentanţi au în interiorul Forumului, aceleaşi probleme ca întreaga populaţie! Afganistanul este încă o ţară foarte săracă, şi pînă la sosirea armatelor străine şi ajutorului internaţional, cu un deceniu în urmă, sărăcia era enormă! Numai bandele de droguri au fost bogate şi înainte. Într-o ţară cu sărăcie extremă, ajutorului străin a adus bogăţie în cantităţi fără precedent. În anii 1990, vînzările opiu şi heroină au făcut mii de membrii tribului Pushtun, din partea de sud, incredibil de bogaţi. Apoi a venit ajutorul extern, care a fost răspîndit în întreaga ţară, talibanii pushtuni au fost alungaţi, iar majoritatea non-pashtună, din nord, domină Guvernul. Există o falie distinctă între Nord şi Sud, între Non-Pashtuni şi Pashtuni, cum există o reală problemă cu consumul de droguri. O mare cantitate de opiu rămîne în Afganistan creînd milioane de dependenţi. Pentru afganii familişti, dependenţa este o ruşine. În perioada de guvernare talibană multe culturi şi cantităţi importante de droguri au fost distruse, însă, chiar şi aceştia tolerau consumul de opiu pentru luptătorii proprii. Comerţul intern cu droguri a produs bogăţie la 10% din populaţie şi 50% din populaţie dependentă! Şi mai există una. Inoculată de talibani: islamul conservator care rezolvă toate problemele muritorului prin crearea unui paradis spiritual pe pămînt! În Emiratul Afganistan! Există temerea că după retragerea trupelor străine, Afganistanul să cadă pradă unui alt război, între Nord şi Sud, între bandele rivale. Acest conflict ar putea împărţi ţara pentru totdeauna! Pakistanul ar putea absorbi sudul Afganistanului, reunindu-i pe cei 20 de milioane de pashtuni care trăiesc în zonele tribale şi în sudul Afgan, într-un singur stat. Asta ar putea duce la o cerere de autodeterminare pashtună. O altă posibilitate, pusă în discuţie, este ca Afganistanul să se transforme într-o nouă Somalie, fără Guvern, fără legi, doar cu autoritatea lorzilor războiului.

Potrivit unor sondaje, 82% dintre afgani sînt deacord cu prezenţa talibanilor în guvern, iar 29% sprijină obiectivele talibane de instituire a unui emirat islamic radical în ţară. Procentul susţinătorilor fideli regimului taliban a scăzut, însă, în ultimii ani, după reconstrucţia ţării de către Coaliţia Multinaţională, de la 56% în 2009, la 56% anul trecut şi 29% acum! În timp ce trupele străine nu sînt o prezenţă populară pe străzile afgane, talibanii sînt consideraţi, tot mai mult, ca oameni depravaţi, care s-au alăturat "forţelor întunericului", fiind dependenţi acum de finanţarea traficanţilor de droguri. Loya Jirga are de luat hotărîri epocale: să se alăture talibanilor, să permită ruperea ţării şi crearea Pashtunistanului, sau să accepte un viitor ca al Somaliei. Dificilă alegere...