În ultimele zile, televiziunile de ştiri din România, şi nu numai, dezbat ca subiect al zilei tragedia de la Coaforul Perla din Bucureşti, unde un bărbat a împuşcat cu un pistol de 9 mm, opt persoane. În incidentul armat şi-au pierdut viaţa două persoane, alte şase fiind rănite, agresorul trăgînd 11 cartuşe. Faptul că agresorul este angajat al Ministerului de Interne a plasat ştire în "prime time" şi a declanşat nenumărate dezbateri despre siguranţa cetăţeanului, înmulţirea cazurilor de atac armat şi posibilitatea procurării şi utilizării unei arme de foc.În acest context, Grupul pentru SEcuritate şi Democraţie, ong specializat în probleme de apărare, ordine publică, siguranţa cetăţeanului şi situaţii excepţionale, consideră că mutarea accentului de pe calitatea de criminal pe cea de angajat al poliţiei, este tendenţioasă şi nu are decît menirea de a valorifica senzaţionalul ştirii de presă.
1) GSD consideră că, din punct de vedere profesional, asasinul trebuie analizat, în primul rînd, în calitate de SHOOTER - aşa cum este denumit în limbaj de specialitate! -. Astfel de fapte, de accidente, nu pot fi prevenite în totalitate. Ele nu sînt o constantă nici în alte ţări din Europa sau America, aşa cum s-a tot făcut comparaţie, în ultimele zile. Nimeni nu se putea afla în mintea shooter-ului în momentul declanşării atacului. Pentru GSD, agresorul de la coafor rămâne, în primul rînd, un SHOOTER şi apoi un poliţist agresor.
2) GSD consideră că examenul psihologic obligatoriu dat pentru ocuparea postului în cadrul Ministerului de Interne nu este unul corespunzător din punctul de vedere al specificului activităţii desfăşurate. De asemenea, intervalul de cinci ani la care el este repetat este inconcludent din punctul de vedere al evaluării psihologice al unui lucrător din minister. Pe de altă parte, la încadrare, testele psihologice sînt unice, atît pentru şoferul pe ambulanţă din cadrul ministerului, cît şi pentru luptătorul DPIR sau oricere alt lucrător operativ, şi urmăresc să stabilească gradul de normalitate al individului ce va fi încadrat şi nu aptitudinile acestuia, ceea ce din punctul nostru de vedere reprezintă o greşeală. Legea nu face distincţie între lucrătorul operativ şi şofer. În aceste condiţii, Grupul pentru Securitate şi Democraţie solicită factorului legislativ din România, modificarea imediată a legilor şi regulamenteleor interne ce vizează testarea şi performanţele profesionale ale lucrătorilor din cadrul Ministerului de Interne.
3) Chiar dacă gestul agresorului reprezintă "o secvenţă" a unei posibile şi potenţiale disfuncţionalităţi la nivelul unui sistem - în speţă MAI - structura internă de informaţii a ministerului, SIPI - Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă - ar fi trebuit să-l identifce, monitorizeze şi să informeze asupra faptului că subiectul este un potenţial pericol. Cel puţin în baza istoricului personal al subiectului, sau al Fişei de cunoaştere, document care, deşi nu figurează în legislaţie, este indispensabil la eliberarea permisului de port-armă. Dacă SIPI nu a informat despre acest subiect, putem spune că există o parte de vinovăţie şi în cadrul acestui serviciu, care, cel puţin teoretic, ar fi putut preveni tragedia de la coafor. Dacă SIPI a informat, întocmai şi la timp, despre posibilitatea ca subiectul să se transforme într-un potenţial criminal, considerăm că vinovăţia o poate purta cel, sau cei, care au ignorat avertismentul serviciului intern de informaţii şi protecţie internă.
4) Consecvent punctului nostru de vedere, Grupul pentru Securitate şi Democraţie consideră că statul român s-a pripit atunci cînd a demilitarizat poliţia naţională, transformînd-o într-un hibrid de funcţionari publici înarmaţi, uşor "detaşaţi" de rigorile militare, deşi cei mai mulţi lucrători în Poliţia Naţională sînt absolvenţi ai şcolilor de ofiţeri şi ofiţeri. O revenire la o poliţie naţională militară, ar putea asigura, în opinia noastră, o credibilitate sporită corpului profesional al poliţiştilor şi i-ar diferenţia pe aceştia de poliţiştii locali.
5) Pentru GSD siguranţa cetăţeanului este un drept al acestuia şi o obligaţie fundamentală a statului de drept faţă de cetăţean. Prin Lege, structura de "ordine publică" a fost trecută în subordinea Poliţiei Locale, o structură constituită pe fundamentul fostelor structuri de gardieni publici care, din punctul nostru de vedere, în momentul de faţă, nu este suficient pregătită şi maturizată pentru a prelua, în exclusivitate, răspunderea siguranţei cetăţeanului. Am sperat ca odată cu Legea să apară şi prevederea potrivit căreia agenţii de poliţie locală să fie instruiţi într-o şcoală naţională specială, în vederea calificării şi instruirii primare a poliţiştilor locali, doar în acest fel aceştia putînd purta titulatura de POLIŢIST. Pe de altă parte, "reforma" în MAI s-a făcut contabil şi nu în baza unui studiu de eficienţă care, printre altele, ar fi permis cadrelor disponibilizate să întărească şi să profesionalizeze structurile poliţiei locale, sau a firmelor private de protecţie şi pază aflate sub contract cu primăriile din ţară.
Cu structuri de suport subdimensionate, cu o poliţie rurală reorganizată din care agentul de poliţie lipseşte practic din "proximitatea satului românesc", cu o reformă de dragul reformei, Grupul pentru Securitate şi Democraţie salută opinia Primului Ministru Mihai Răzvan Ungureanu referitoare la reforma Ministerului de INterne şi consideră că sporire a calităţii muncii poate preveni derapaje de la normal care să devină subiecte de presă.
P.S. Despre acest subiect, preşedintele GSD, Mario Balint, în această dimineaţă, de la ora 11, pe TVR INFO
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu