PRIMA POLIŢIE PRIVATĂ DIN MAREA BRITANIE

În ultimul timp, tot mai accelerat, securitatea unei naţiuni devine o problemă de cooperare de tip public- privat, în care autorităţile şi instituţiile statului gestionează o familie de riscuri şi ameninţări iar firmele private de securitate devin responsabile pentru o altă familie de vulnerabilităţi, specifice domeniului privat al statului sau individului. Compania privată de securitate G4S, ce operează şi pe teritoriul României, este pe cale să semneze un acord care ar pune în funcţiune prima staţie de poliţie britanică operată de un contractor privat de securitate. De acest contract se ocupă, potrivit site-ului www.info4security.com, Autoritatea de Poliţie din Lincolnshire, un fel de ATOP britanic, şi reprezintă externalizarea cea mai radicală în domeniul aplicării legii, potrivit ziarului Financial Times.

Contractul, pe 10 ani, în valoare de 200 de milioane de lire sterline, prevede ca G4S să ocupe cu personal propriu toate compartimentele secţiei de poliţie preluate, de la taxele de custodie, la evidenţa populaţiei, de la acordarea licenţelor pentru arme de foc, la poliţia criminală, judiciară sau intelligence-ul specific. Simon Reed, vice-preşedinte al Federaţiei Poliţiştilor Britanici, a declarat pentru FT că a avut unele rezerve la această "privatizare": "Cînd vom avea situaţii de urgenţă naţionale, sau evenimente neprevăzute, vor fi capabili să aducă la muncă întreg personalul pentru a lucra ore suplimentare indiferent de ce spune contractul"?

Şeful Autorităţii de Poliţie, Richard Crompton a declarat că: "această nouă abordare va face economii semnificative. Se vor pune în mişcare mişcări similare, prin abordarea aceasta de "poliţie dietetică", secţiile pilot de pînă acum dovedind că oferă deja servicii la cel mai mic cost pe cap de locuitor". Andy Bearpark, Director General la British Association of Private Security Companies, a declarat, recent, că cererea pentru astfel de operaţiuni creşte. Securitatea înseamnă că beneficiile obţinute, sînt protejate în faţa dezechilibrelor sociale, economice, politice. Securitatea umană se asigură mai uşor prin măsuri de prevenire decît prin intervenţii ulterioare, dar tocmai această prevenire - care necesită resurse investite! - nu se realizează în majoritatea statelor, lovite în ultimii ani de crize multiple. Din aceste considerente, vechile democraţii europene au dezvoltat un mecanism numit Noul Management Public (NMP), despre care am mai scris, care implică şi companiile private în asigurarea Securităţii şi contribuie la reforma sectorului de securitate. Noul Management Public este un concept european care favorizează participarea firmelor private în livrarea de bunuri şi servicii publice, inclusiv în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, domenii considerate pînă nu demult ca monopol al statului. Scopul promovării acestui concept este acela de a mări eficienţa serviciilor publice, inclusiv al guvernului, mai ales în ţări în care conceptul de "guvernare eficientă" figurează în Strategia Naţională de Securitate.

Industria de securitate privată este un sector agreat la nivelul Uniunii Europene. În ultimii 30 de ani, sectorul de securitate privată în cele 27 state membre a cunoscut o creştere importantă atît în ceea ce priveşte numărul societăţilor cît şi a numărului şi nivelului personalului de securitate. În cele mai multe dintre statele membre, la ora actuală, numărul angajaţilor din sectorul de securitate privată corespunde, mai mult sau mai puţin, cu numărul angajaţilor din poliţia publică, iar în cîteva state, acesta se dovedeşte a fi chiar mai mare ca forţele publice. În raport cu populaţia se poate afirma că reprezentativitatea sectorului de securitate privată corespunde în medie unui raport de 1/500 locuitori. Numărul personalului de securitate din sectorul privat îl depăşeşte pe al poliţiştilor în şapte state UE, între care şi România, aflată pe locul doi, potrivit unor date ale CoESS, organizaţie europeană a companiilor de securitate privată, de la Bruxelles, relatează publicaţia electronică EUObserver, citată de Mediafax. Cele mai populate ţări din Uniunea Europeană au şi cele mai mari "contingente" de securitate privată, Germania numără 170.000 de agenţi de securitate privaţi, Polonia 165.000, Franţa - 160.000, iar Marea Britanie 120.000. Pe de altă parte, România are 107.000 de agenţi, iar Ungaria 105.121. Turcia are, însă, cele mai numeroase trupe de securitate privată din Europa, cu un personal de 257.192 de membri, dar şi cele mai mari probleme pe linia asigurării securităţii inter-statale! Acestea au, însă, cîteva puncte comune: • Sectorul de securitate privată este bine delimitat în statele membre UE; • Cele mai multe societăţi de securitate privată sînt implicate în paza statică; • Sectorul de securitate privată angajează în general bărbaţi; • Vârsta medie a personalului de securitate este 35 ani; • Cele mai multe state beneficiază de un sistem de pregătire organizat în societate sau în afara acesteia; • Cîinii sînt utilizaţi frecvent în activităţile de securitate privată; • Persoanele din securitatea privată lucrează în general în uniforme; • Ziua de muncă medie: de la 8 la 12 ore.