DEZASTRELE... DEZASTRU!

E clasic, deja, şi predictibil, dar pe principiul repetiţia e mama "studiorum": "ce mic, negru, urît şi bate la uşă? Viitorul"! Evident, ghicitoarea asta o spun de cîţiva ani, în debutul cursurilor HEST, dar şi în articole, la TV, sau, ori de cîte ori vreau să par mai inteligent decît sînt! Din păcate, statisticile îmi confirmă ideile puţine şi fixe. Dacă în materie de revolte sociale, zilele prime din ianuarie sînt "o bucurie pentru profesionişti" (sic!), în materie de dezastre naturale şi acoperirea acestora, fiecare bilanţ este unul venit să sprijine efortul meu de 5 ani.

Pierderile economice provocate de catastrofele naturale au atins, anul trecut, un nivel record de 366 miliarde de dolari, se arată într-un studiu ONU, citat de presa internaţională. În 2011, ONU a înregistrat un număr de 302 catastrofe naturale care au provocat decesul a 29.782 persoane, au afectat 206 milioane de persoane şi au provocat pagube economice record de 366 miliarde de dolari. Precedentul record data din anul 2005, cînd catastrofele naturale au provocat pierderi economice de 243 miliarde de dolari. Cutremurul care a lovit Japonia în luna martie a fost responsabil pentru cea mai mare parte (210 miliarde de dolari) din pierderile economice provocate anul trecut de catastrofele naturale. "Cutremurul şi tsunamiul care au lovit Japonia ne reamintesc că nu putem ignora lecţiile istoriei. Marile oraşe situate în zonele seismice trebuie să ia în serios probabilitatea reproducerii evenimentelor", a declarat directoarea Strategiei Internaţionale de Reducere a Dezastrelor (UNISDR), Margareta Wahlström, potrivit Agerpres. Din cele 206 milioane de persoane afectate de dezastrele naturale înregistrate anul trecut, aproximativ 106 milioane persoane au fost afectate de inundaţii, în timp ce 60 de milioane au fost afectate de secetă (în principal în China şi Cornul Africii) iar furtunile au afectat 34 milioane persoane. Pentru România, 2011 a fost mai liniştit, iar pentru judeţul Caraş-Severin, potrivit specialiştilor ISU "Semenic", pe parcursul anului 2011, s-au înregistrat 30 de intervenţii la inundaţii şi fenomene periculoase.

Inundaţiile, alunecările de teren, accidentele chimice, pot schimba viaţa a mii de oameni în cîteva clipe. În aceste situaţii, comportamentul uman suferă modificări radicale şi bruşte, iar jurnalistul este pus în faţa unor situaţii extreme. În cazul situaţiilor de urgenţă: Colaboraţi direct şi nemijlocit cu biroul de ralaţii publice şi presă al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din raza de acţiune. Respectaţi semnalistica afişată de ofiţerii de specialitate. Există posibilitatea să pătrundeţi, fără protecţie, în raioane contaminate chimic. Organizaţi-vă în „media-pool”-uri pentru a facilita transportul pe uscat sau pe apă spre zonele sinistrate. Nu blocaţi căile de acces spre taberele de refugiaţi. Organizaţi-vă munca în aşa fel încît să nu blocaţi acţiunile de salvare. Puteţi deveni victime!

Etapele intervenţiilor umanitare în caz de calamităţi naturale:

Este esenţial ca intervenţiile umanitare în cazul unor calamităţi naturale să fie realizate în mod profesional, parcurgînd anumite etape pentru a creşte eficienţa (a acorda ajutor celor mai afectaţi, în bunuri, de care au nevoie reală) şi a minimaliza pierderile de resurse. BI Group este devotat profesionalismului în acordare de ajutor în evaluare pentru cei afectaţi de dezastre naturale.
etapa 0. Evaluarea nevoilor imediate şi resurselor disponibile de urgenţă. În cazul tuturor programelor sociale în general, dar în mod special în cazul intervenţiilor de urgenţă, o evaluare corectă a situaţiei înseamnă eficientizarea sprijinului. Din păcate mulţi uită acest lucru, şi văzînd catastrofa care afectează zeci, sute, poate chiar mii de familii, încep să le trimită ajutoare, uitînd că pentru aceste intervenţii există organizaţii specializate, profesioniste şi cu multă experienţă. Această etapă include şi inventarierea şi sincronizarea intervenţiilor cu cele întreprinse de instituţiile de stat locale, respectiv centrale cît şi ale altor organizaţii.
etapa 1. Intervenţie de urgenţă. Intervenţiile de urgenţă au ca scop asigurarea bunurilor de imediată necesitate celor sinistraţi, dar şi ajutorul acordat prin muncă voluntară, respectiv intervenţie de specialitate a echipelor pregătite pentru acesta (prim ajutor, debarasare în caz de cutremur, curăţenie în caz de inundaţii etc.). Bunurile de primă necesitate, sînt în cele mai multe cazuri alimente neperisabile şi obiecte de igienă corporală.
Concomitent cu prima intervenţie se realizează evaluarea nevoilor de sprijin pe termen mediu şi lung (de reconstrucţie). Pe termen mediu, avem în vedere cazarea temporară a celor care şi-au pierdut locuinţa, reparaţii de urgenţă medie la gospodăriile afectate. Ajutorul pe termen lung are întotdeauna şi o latură de prevenţie, scopul fiind ca în cazul reperării catastrofei, efectele acesteia să fie diminuate. În această etapă este esenţială colaborarea cu autorităţile de stat.

Etapa 2. Sprijin pe termen lung. După primul şoc şi impulsul de moment concretizat în ajutoare de urgenţă, mulţi uită după o vreme de cei sinistraţi.

Dezastrul natural nu te anunţă. Te ia pe nepregătite! Totuşi, un om prevenit este pe jumătate salvat. De aceea, responsabilitatea presei faţă de o comunitate, în cazul unui dezastru natural, începe cu mult înainte de producerea acestuia. În faza pre-dezastru, atunci cînd se derulează acţiunile de prevenire, realizate de reporterul specializat în colaborare cu ofiţerul de relaţii publice şi compartimentul de prevenire din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă.

ALTE DETALII, SFATURI, DISCUŢII, LA CURSURILE HEST DIN MAI 2012, DE LA REŞIŢA.