BOC MIC MUIE MARE!

Mă trezesc cu remuşcări. Dimineaţa! Dar, dacă mogulii chiar sînt de vină? Dar, dacă analiştii sînt aserviţi puterilor de diverse orientări? Dar, dacă opoziţia doreşte să vadă biata ţărişoară cu bube, mucigaiuri şi noroi, vorba poetului? Dar, dacă actuala putere portocalie are dreptate, ştie ea ceva ce noi nu ştim şi lucrează pentru binele nostru? E, cum ar spune prietena mea Andreea Filimon, o muie sănătoasă! Nu la ten, ci la cap! Pentru că dau peste tot felul de cărţi, de manuale, de statistici care spun că sîntem în picaj. Doar dacă răul cel mai mic şi prost, Boc, e extraterestru şi, în aceste condiţii, acţionează după alte legi, numai de el ştiute: anti-materia, anti-gravitaţia, anti-economia, anti-talentul etc! Guvernul Boc călăreşte cu pletele în vînt o rablă de locomotivă cu aburi, nu un OZN!

Învăţasem pe la şcoala generală (că alta nu am absolvit!), că o ţară are trei tipuri de resurse: naturale, umane şi financiare. În România, ele sînt tratate cu curul. Deci, sînt de kkt! Că este aşa mi-o dovedeşte, încă o dată, alt prieten (la nevoie TE cunoaşte), Vlada Vişatovici, care postează pe facebook o statistică halucinantă, mai ceva ca etnobotanicele pe care Radio România vrea să le stîrpească din faşă! Grupul de Investigatii Politice (GIP), al diversionistului Ciuvică, şi Institutul pentru Liberă Iniţiativă (ILI), publică o analiză a evoluţiei principalilor indicatori macroeconomici în primele 20 de luni ale guvernării Boc (ianuarie 2009 – august 2010). Analiza se bazează exclusiv pe datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, Băncii Naţionale a României şi Ministerului de Finanţe, instituţii despre care vom auzi, poate, în zilele următoare, din gura Preşedintelui Băse, că sînt anacronice şi pun beţe în roate Guvernului mic şi prost. Dar vesel!

Potrivit datelor oficiale:
- PIB-ul a scăzut cu 9,1% in semestrul I 2010 faţă de semestrul I 2008.
- Producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a scăzut cu 16,4% în perioada ianuarie 2009 – august 2010 faţă de 2008. Producţia de bunuri de uz curent a scăzut cu 10,9%, iar producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 6,6%.
- Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 11,6%, în perioada ianuarie 2009 – august 2010 faţă de 2008.
- Numărul salariaţilor s-a diminuat cu 515.300 de persoane din decembrie 2008 pînă în august 2010. Aproximativ 85% din această scădere s-a înregistrat în activităţile în care dominant este sectorul privat. Singura lună în care numărul de salariaţi a crescut, datorită angajărilor în sectorul public, a fost ianuarie 2009, prima lună a guvernării Boc.
- Rata şomajului a crescut de la 4,4% la 7,4%, în perioada decembrie 2008 – august 2010.
- Raportul dintre numărul mediu al pensionarilor şi numărul mediu al salariaţilor era de 1,13 la 1 în 2008 şi a ajuns la 1,33 la 1 în 2010.
- Salariul mediu real a scăzut cu 7,2% din august 2008 pînă în august 2010. Cele mai mari scăderi ale puterii de cumpărare s-au înregistrat în învăţămînt (-32%), în administraţie publică şi apărare (-28,5%) şi în sănătate şi asistenţă socială (-24,9%). Salariul mediu real a crescut în domeniile în care activează în principal regii autonome şi societăţi naţionale: apă şi salubritate (+19,7%) şi industrie energetică (+19,4%).
- Rata inflaţiei a fost de 11,9%, în perioada ianuarie 2009 – octombrie 2010.
- Ponderea creditelor restante în lei a crescut de la 2,2% la 9,4%, în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010. Ponderea creditelor restante în valută a crescut de la 0,9% la 6,4%.
- Deficitul bugetar a ajuns la 7,4% din PIB în 2009, faţă de 4,8%, cît era în 2008. În primele 8 luni din 2010, deficitul bugetar a atins deja 4,56% din PIB.
- Investiţiile publice au scăzut cu 28% în perioada ianuarie - septembrie 2010 faţă de perioada similară a anului 2009. În schimb, achiziţiile publice au crescut cu 1,3%.
Analiza integrală cu grafice se găseşte pe site-ul Grupului de Investigaţii Politice: www.grupul.ro

Sigur, veţi spune, e criză! Trebuie luate măsuri speciale. Corect! Aţi văzut vreo măsură luată de Boc? Eu nu! Revin la resursele economice, umane şi financiare ale acestei ţări. Dacă ar fi să vorbim numai de potenţialul în ceea ce priveşte hidrocarburile fosile, domeniu în care sînt exploatate doar 30-35% din resursele disponibile, am ajunge la cifre impresionante. În ceea ce priveşte resursele umane, nu ştim cum să scăpăm mai repede de ăia mai deştepţi şi cu gura mare, transformîndu-i rapid într-un rezervor de forţă de muncă pentru alţii. Alocarea unui procent de 8-10% din PIB pentru educaţie este adevărata prioritate a oricărei administraţii normale la cap. Sute de mii de oameni nu-şi mai plătesc creditele la bănci sau taxele şi impozitele din ce în ce mai uriaşe. S-a gîndit micuţul BOc la un sistem bancar în care, pe lîngă băncile mari, filiale ale unor corporaţii străine, să avem instituţii de credit mici şi mijlocii adaptate nevoilor sistemului privat cu companii de mici dimensiuni (chiar şi cele considerate mari) existente în România? Sigur că nu! Şi atunci? Despre ce vorbim? Rămîne aşa cum a spus Andreea: Boc mic, muie mare!

PS. Într-o statistică oficială, Reşiţa este oraşul cu cele mai multe taxe şi impozite din România! Eu spun că şi inacceptabil de mari. Mie, de exemplu, mi-a crescut impozitul pe maşină de la 600.000 la 9 milioane, iar anul acesta la 15 milioane! Anul viitor va fi mai mare. E o nebunie! Repet ce spuneam zilele trecute: Sărăcia, subdezvoltarea, scăderea natalităţii, bolile, epidemiile, lipsa de educaţie pot fi elemente definitorii ale unei societăţi eşuate. Statul, însă, se face părtaş la această eşuare socială. În Constituţia României, la Articolul 47 (1): „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”. În Strategia de securitate naţională a României, se precizează: „Sistemul securităţii naţionale se defineşte prin ansamblul mijloacelor, reglementărilor şi instituţiilor statului român, are au rolul de a realiza, a proteja şi a afirma interesele fundamentale ale României“. Strategia de securitate naţională vizează, totodată, securitatea energetică şi alimentară, securitatea transporturilor şi a infrastructurii, securitatea sănătăţii publice, sanitară, ecologică şi culturală, securitatea financiară, informatică şi informaţională. La rîndul ei, în Strategia naţională de apărare a ţării, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinta comună din 4 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, se poate citii la "1.1. Valorile şi interesele naţionale", Principalele valori care fundamentează existenţa şi prosperitatea statului român sînt, printre altele: -respectul pentru demnitatea omului, pentru drepturile şi libertăţile sale fundamentale; În baza acestor valori, interesele naţionale sînt, printre altele: - creşterea bunăstării cetăţenilor, a nivelului de trai şi de sănătate a populaţiei. Capacitatea redusă de înţelegere a decidentului politic, despre interiorul unei naţiuni afectează posibilitatea de legiferare, afectează posibilitatea de reglare a administraţiei publice, împiedică dezvoltarea şi valorificarea resurselor, menţine capacităţi de producţie la nivel scăzut, afectează amploarea proceselor economice, stimulează modalităţi ilegale şi imorale de soluţionare a situaţiilor.