NIKOLAEV SUPPORT

NIKOLAEV SUPPORT

vineri, 19 noiembrie 2010

CINCI PAŞI PENTRU O EUROPĂ MAI SIGURĂ

MOTTO: "Optimistul învaţă engleza, pesimistul chineza, iar realistul învaţă să tragă cu un kalashnikov"! proverb rusesc



Cu două zile înaintea debutului Summit-ului NATO de la Lisabona, la Bruxelles s-a discutat dot despre securitate. E drept, cea internă, cea a cetăţeanului spre care tinde Tratatul de la Lisabona. Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a prezentat, pentru prima dată în istoria Comisiei Europene, viitoarea directivă de securitate internă, jurnaliştilor specializaţi în probleme de securitate din întregul spaţiu european, şi nu jurnaliştilor acreditaţi în Capitala Europei care, potrivit comisarului, "fac frumos şi nu jignesc pe nimeni". De data aceasta, demersul a mers direct la ţintă, iar proiectul de directivă, pe care Doamna Malmstrom îl va supune votului în luna decembrie, a avut parte de critici, zîmbete şi întrebări nedumerite şi acide.

În dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene, Strategia Internă de Securitate este o contribuţie importantă a Programului Stockolm care a deschis, practic, calea securizării Europei. Documentul, elaborat şi demarat încă din februarie anul acesta, a fost prezentat de cîţiva specialişti tinerei, prezentabili, buni vorbitori, şcoliţi şi cam... puţini dispuşi să coopereze, şi va fi implementat de anul viitor în perioada preşedinţiei Ungare a UE. ! De fapt, acesta este modelul agreat de structurile de la Bruxelles în orice domeniu. Strategia izvorîtă rămîne un document politic, pentru implementarea fiind nevoie de mai mulţi specialişti în securitate şi de mai puţine vorbe frumoase şi sloganuri! Cei 5 piloni ai strategiei sînt:Lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate, lupta împotriva terorismului, radicalizării şi securizării transportului, cyber-criminalitatea, securitatea frontierelor şi identificarea punctelor calde de la frontierele exterioare şi lupta împotriva dezastrelor naturale.

Cum spuneam, fiecare participant şi-a adus contribuţia în "parcela" lui de competenţă, astfel încît cele mai interesante "dileme" au fost notate nu cu foarte mare bucurie. În materie de corupţie, colegul Peter Rakoczi, de la televiziunea maghiară HNT, specializat pe corupţia oficialilor maghiari i-a întrebat pe oficialii europeni de ce NU se spune nimic, la nivel de document, referitor la corupţia guvernamentală? Exemplele oferite la nivelul Guvernului maghiar au lăsat zîmbete în rîndul oficialilor prezenţi. În ceea ce mă priveşte, am cerut mai multe explicaţii la modul de utilizare a mesajelor subliminale în combaterea recrutării şi radicalizării la nivelul unor grupuri din Europa, procedeu discutabil şi scump, în condiţiile în care, se ştie că recrutarea şi radicalizarea are loc pe fondul excluderii culturale a unui grup. S-a notat şi observaţia cu pricina. Despre securizarea transporturilor s-a spus că acesta trebuie făcut în condiţiile păstrării fluxului de mărfuri existent. Cel puţin! Colegii din Belgia şi Franţa au întrebat dacă obligativitatea ca firmele care operează în cyber-space să colaboreze cu poliţia nu încalcă drepturile omului! În ceea ce priveşte lupta împotriva dezastrelor, Doamna Malmstrom a recunoscut că această temă este abia acum privită "politic" la Bruxelles, pe picior de egalitate cu terorismul, că nu există fonduri suficiente alocate pentru acest domeniu, dar că trebuie dezvoltată cooperarea în acest domeniu în vederea creşterii capacităţii de răspuns a UE la crize. În sfîrşit, controlul frontierelor a scos de la Doamna Malmstrom o declaraţie interesantă: "În vederea aderării la spaţiul Shanghen, Comisia Europeană evaluează România şi Bulgaria exclusiv din punct de vedere tehnic. Nu ne interesează alte aspecte, cum ar fi Justiţia, de exemplu. E adevărat, însă, că hotărîrile se iau prin consens"! Aici, colegul maghiar m-a liniştit, asigurîndu-mă că Ungaria va milita pentru intrarea României în acest spaţiu, pentru că are interesul în faţa cetăţenilor de etnie maghiară care au deja dublă cetăţenie. Un mandat greu pentru Ungaria, care va avea de implementat atît ISS-ul cît şi Strategia Dunării, ambele deosebit de importante pentru România.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu