Talibanii au revendicat atentatele sinucigaşe ce a avut loc în această dimineaţă în capitala afgană şi a căror ţintă a fost sediul British Council, agenţia britanică internaţională, specializată în schimburile educative şi relaţiile culturale, a informat Forţa NATO din Afganistan (IASF), citată de AFP. În interiorul complexului s-au auzit trei explozii, ultima în jurul orei locale 07.30 (06.00, ora României), în mijlocul unui schimb intens de focuri, iar mai mulţi pereţi ai clădirii au fost distruşi, după toate aparenţele iniţial cu ajutorul unei maşini, a făcut cunoscut un jurnalist AFP aflat la faţa locului. "Au avut loc două explozii la British Council, dar la ora actuală sînt pe cale de a strînge informaţii", a declarat comandantul Jason waggoner, un purtător de cuvînt al NATO. Ambasada britanică nu a fost în măsură să facă niciun comentariu. Un corp îmbrăcat într-o uniformă de poliţie a fost scos de sub dărîmături, a mai precizat ziaristul amintit. Astăzi este sărbătorită independenţa Afganistanului, obţinută în 1919 faţă de puterea colonială britanică.
Însă, mai periculoase decît talibanii, astăzi, par să fie "noile produse ale DEMOCRAŢIEI AFGANE", rezultate din anii de "pompare" de fonduri uriaşe din visteriile ţărilor NATO sau ISAF. Atentatul de astăzi este doar ultimul dintr-un val de violenţe, în ultimul timp şi care demonstrează fragilitatea construcţiei de securitate a autorităţilor statului în Afganistan. Evident, se ştie că Administraţia Kharzai nu gestionează nici măcar întregul Kabul, iar protecţia forţelor internaţionale se regla de la sine. Iată, însă, că lipsa de securitate a Aparatului Guvernamental devine o problemă majoră de securitate pentru "expaţii" care acţionează pe întregul teritoriu al ţării, dar, în special la Kabul şi în Sud. În speranţa că atentatele cu maşină capcană vor fi stăvilite, Ministerul afgan de Interne a dat un ordin prin care toate structurile de securitate, locale sau străine aflate pe teritoriul capitalei, să prezinte planuri săptămînale de deplasare! Ţinînd cont de gradul de corupţie din interiorul structurilor ministeriale afgane, de antipatia faţă de forţele internaţionale şi de colaborarea - aproape oficială! - a unor poliţişti cu talibanii, expedierea planurilor de deplasare a structurilor de securitate echivalează cu predarea în mîinile atentatorilor! Mai frustrant decît şicanele Poliţiei Afgane, sînt "contactele" cu Direcţia Naţională de Securitate Afgană (SND), serviciul de spionaj care a împînzit străzile capitalei şi suspectează orice străin, în special americani! Pe de altă parte, un raport al serviciilor militare de informaţii ale ISAF, mulţi dintre agenţii SND lucrează şi pentru alte agenţii de informaţii, străine, precum cele ale Pakistanului, Iranului sau Rusiei, ultimii fiind deosebit de influenţi şi datorită faptului că majoritatea ofiţerilor afgani de informaţii, de peste 50 de ani, sînt instruiţi de KGB! Cu alte cuvinte, hărţuiala expaţilor pe străzile Kabulului poate fi pusă pe seama dispoziţiilor date de ofiţerii acestor servicii de a fi identificaţi toţi agenţii de informaţii NATO de pe teritoriul ţării. Hotelurile, restaurantele, bazele de agrement frecventate de străini sînt atent monitorizate de SND care, potrivit unor informaţii, au obţinut copii după paşapoartele tuturor străinilor aflaţi în capitală. În aceste condiţii, astăzi, străinii se tem mai mult de SND decît de talibani! Jurnalişti, oameni de afaceri, agenţi de securitate, sau lucrători umanitari au fost aruncaţi, în ultimele săptămîni, în închisoare de către SND sub diferite pretexte. Unii au fost ameninţaţi cu moartea, alţii chiar au dispărut! Sînt oameni care, neavînd imunitate diplomatică, sînt dificil de monitorizat de ONU, ISAF sau ambasade.
Ordinul Ministerului de Interne este cel puţin ciudat dacă admitem că afganii continuă să aibă numeroase probleme nerezolvate, iar "recomandările" SND pot fi uşor identificabile. Eu am identificat 7 dintre problemele ţării, care mi s-au părut importante, şi despre care am mai scris, dar mă voi opri la trei dintre ele:
1) Prima, şi cea mai importantă: Reconstrucţia Armatei Naţionale Afgane. Nou createle forţe de securitate afgane sînt mîncate, deja, din interior, de corupţie şi de analfabetism: 9 din 10 recruţi sînt incapabili să citească o scrisoare! Or, crearea unor forţe de securitate puternice mi se pare că reprezintă piatra de temelie a întregii re-construcţii afgane! Deşi numărul acestora trebuie să fie de 171.600 pînă în octombrie 2011, încă nu se face nimic în privinţa recrutării personalului cu un grad de alfabetizare acceptabil. În consecinţă, rezultă unităţi sub-calificate profesional şi puţin eficiente! La sfîrşitul anului trecut, doar jumătate din forţele armate, şi puţin peste 35% in forţele de poliţie erau capabile să acţioneze singure în teren! Potrivit observatorilor locali, Poliţia afgană este "ridicol de coruptă", în ciuda eforturilor financiare şi umane depuse pentru crearea, instruirea şi funcţionarea acesteia, în normele legale! Ei cer şpagă de la şoferii aflaţi în trafic, dar şi de la pietonii opriţi la "stopuri" şi taxă de protecţie magazinelor prin faţa cărora patrulează. Poliţia opreşte maşinile expaţilor şi confiscă alcoolul găsit în acestea - pentru a-l revinde pe piaţa neagră, sau confiscă automobilele şi armamentul! Martorii spun că poliţia a tras fosuri de armă spre un militar american din ISAF care nu a oprit la somaţia unei patrule care dorea "inspecţia" unui vehicul tactic.
2) Corupţia endemică. După 30 de ani de război, “relaţiile nepotrivite”, în toate domeniile, au devenit un mod de viaţă. Integrity Watch Afganistan a realizat, anul trecut, o anchetă pe 6500 de persoane din 32, din cele 34 de provincii ale ţării. 28% dintre ei au dcelarat că au dat şpagă pentru rezolvarea problemelor. Deşi sumele vehiculate sînt destul de mici (aprox 100 de euro pentru coruperea unui poliţist şi 110! pentru un judecător), rapoartele cifrează totalul banilor negri între 1 şi 2 miliarde de dolari anual. Remarcabil, într-o ţară în care venitul este de aproximativ 5 dolari pe lună! Afganii se plîng de sumele exorbitante pe care trebuie să le plătească Forţelor de Securitate Afgane ca taxă de protecţie pentru derularea "în linişte" a micilor afaceri. Aceştia spun că atunci cînd talibanii guvernau Afganistanul, comerţul era liber şi nu existau taxe de protecţie!
3) Evaziunea fiscală. Merge mînă în mînă cu corupţia. Un raport al serviciilor secrete americane, care citează statistici ale Ministerului Afgan de Finanţe, scrie că între 2007 şi iulie 2010 “au dispărut” 4,2 miliarde de dolari, bani lichizi! Banii au părăsit ţara legal, prin singurul aeroport internaţional, cel din Kabul. Problema e că nu se ştie exact de unde provin fondurile! Din deturnarea ajutoarelor internaţionale, sau din traficul cu droguri? De un control strict nu poate fi vorba nici măcar în cadrul Echipelor provinciale de reconstrucţie. Totuşi, evaziunea fiscală are dimensiuni mult mai reduse! Poate de aceea Karzai vrea să le expulzeze acum din ţară! Iar SND îi oferă întregul concurs!
Pe de altă parte, potrivit unor informaţii din teren, talibanii sînt la cel mai înalt nivel operativ de cînd au fost înlăturaţi de la putere, deşi acţiunile împotriva insurgenţilor s-au intensificat, din 2008, inclusiv în teritoriul pashtun al Pakistanului. Deşi comunicatele oficiale ale Alianţei Nord-Atlantice abundă de operaţiuni în care sînt ucişi mereu SUTE de talibani, Intelligence-ul NATO a făcut public numărul estimat al luptătorilor talibani: 25.000! O cifră enormă, de la 500 de luptători în 1993! Lor li se adaugă insurgenţii locali, civili înarmaţi, diferite clanuri care luptă pentru supravieţuire. Sigur, ei nu se află exclusiv în Afganistan, de aceea, dacă vrem să fim serioşi, trebuie să discutăm de Af-Pak, adică problema de securitate care include şi provinciile tribale paştune de la frontiera pakistaneză. Teoretic, raportul de forţe este de 12 la 1 în favoarea Aliaţilor, unul dintre cele mai mari în istoria războaielor de guerilla recente! La sfîrşitul Războiului din Vietnam, de exemplu, americanii aveau un avantaj de 5 la 1 faţă de Vietcong. Şi totuşi, peste 700 de militari NATO au fost ucişi în Afganistan anul trecut. De la alungarea de la putere a talibanilor şi instalarea în fruntea ţării a lui Hamid Karzai, problemele Afganistanului au persistat, deşi există o urmă de speranţă într-o viaţă mai bună.
Ne place să credem că acţiunile militare şi de reconstrucţie din Afganistan sînt pe drumul cel bun. Marea majoritate a "expaţilor" prezenţi în Afganistan încearcă să ajute această ţară, cu toate piedicile birocratice, de securitate sau corupţie puse, de cele mai multe ori, de oficiali guvernamentali! Unele unităţi eonomice afgane au repornit, s-au creat locuri de muncă, pentru prima dată în ultimii 30 de ani. În definitiv, scopul final al intervenţiei în această ţară este: înlăturarea talibanilor, democratizarea şi reconstrucţia ţării. Eu, personal, sînt sceptic, în ciuda asigurărilor date de liderii politici şi unii lideri militari şi nu mi se pare corect ca "Guvernul democratic" de la Kabul să mai fie alimentat cu lopeţi de bani!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu