NU REGIONALIZĂRII, DA INDEPENDENŢEI

Astăzi, s-a încheiat sondajul de 30 de zile referitor la regionalizare şi independenţa Banatului, găzduit de acest blog. Rezultatul este surprinzător şi confirmă o declaraţie, făcută zilele trecute, de Sorin Frunzăverde.

Prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde a declarat joi pentru AGERPRES că, în acest moment, la nivelul comunităţilor din România, nu există dorinţa de reorganizare teritorial-administrativă a ţării. ''Părerea mea este că, şi mă refer aici nu neapărat la partidele politice, ci la nivelul comunităţilor din România, nu există această dorinţă. Şi repet ceea ce am mai spus, modelul european, de la Tamisa şi pînă la Prut, presupune trei asemenea niveluri, respectiv, localitatea, judeţul, care poartă diverse denumiri, şi regiunea. Cred că va trebui şi noi să preluăm acest sistem de organizare'', a afirmat Sorin Frunzăverde.
În opinia sa, acest lucru se poate face doar modificînd Constituţia, iar aceasta se va putea realiza atunci cînd decidenţii politici vor da dovadă că au această voinţă. ''Reorganizarea teritorial-administrativă, legea averilor ilicite, Parlamentul unicameral şi cu un număr mai mic de parlamentari, aşa cum s-a stabilit prin referendum vor putea fi realizate doar revizuind Constituţia. Ori acest lucru se va întîmpla doar cînd cei mai importanţi decidenţi politici din România vor da dovadă că au această voinţă'', a precizat Sorin Frunzăverde. Potrivit prim-vicepreşedintelui PDL, în acest moment, ''nu există o elementară concordie la nivelul decidenţilor politici din ţară pentru revizuirea Constituţiei'' şi asta pentru că, susţine el, ''viaţa politică românească, şi nu numai, este deosebit de înverşunată şi învrăjbită de ceva timp''. Sorin Frunzăverde a mai afirmat că următoarea întîlnire a Comisiei privind reorganizarea teritorială va avea loc pe data de 7 august.

Pînă atunci, sondajul publicat de acest blog relevă că doar 6% dintre repondenţi sînt ÎN FAVOAREA regionalizării României, pe modelul propus de Guvern, în timp ce 54% s-au pronunţat ÎMPOTRIVĂ! Interesant este faptul că 38% dintre cei chestionaţi s-au declarat în favoarea INDEPENDENŢEI BANATULUI, iar 35% împotrivă, rezultatul fiind destul de echilibrat. Cei care s-au declarat în favoarea independenţei sînt adepţii măsurilor radicale de a ieşi de sub tutela politică a Bucureştiului, spaţiu asimilat, la această oră, cu corupţia, incompetenţa şi trădarea naţională!

Necesitatea unor unităţi administrative mai mari, formate prin gruparea judeţelor, pare evidentă, deşi motivele nu sunt deloc la fel de evidente. Singurul argument, raţionamentul contabil potrivit căruia mai puţine entităţi juridice consumă mai puţini bani, este fals. Cu adevărat, contează funcţionalitatea şi eficienţa, iar la aceste criterii nici raţionamentul prim-vicepreşedintelui Frunzăverde nu stă în picioare: Franţa şi unele state europene se gîndesc serios la o reformă administrativă pentru a renunţa la regiuni, entităţi administrativ-teritoriale care ar fi sporit cheltuielile cu birocraţia! De ce ar adopta România acum o astfel de organizare, cînd alţii doresc să renunţe la ea pentru ineficienţă?

Există o raţiune în existenţa regiunilor, dar totuşi limitată – aceea de-a asigura masa critică pentru servicii pe care acum nu toate judeţele le pot livra, cum ar fi aeroporturile, educaţia universitară, spitalele performante, sau, potrivit unei gîndiri reformatoare la nivelul Ministerului de Interne, asigurarea securităţii interne a cetăţenilor! Însă pentru toate aceste lucruri, aparatul administrativ necesar este relativ redus. Adevăratele probleme importante sînt însă pe nivelul administrativ inferior judeţelor, la oraşele mici şi la comune! Dacă o reformă a aparatului birocratic şi fiscal ar fi operată la acest nivel, rezultatele s-ar vedea mai repede decît şi-ar dori cineva!