ZIUA CEA MAI LUNGA ŞI NOAPTEA CUŢITULUI LUNG

Astăzi, este ziua cea mai lungă din an. Începe solstiţiul de vară. Nu pot, însă, să nu remarc, că aceasta a fost precedată de o noapte a cuţitului lung, o noapte de coşmar care mă duce cu gîndul la asasinate politice, la mascarada judiciară care a culminat cu uciderea lui Nicolae Ceauşescu, la regimurile sud-americane, la Ukraina cu Timoşenko în puşcărie. Este, dacă vreţi, primul foc de armă tras într-un război ce mocnea demult, un război cu victime, adevărat, în care nimeni nu mai este în siguranţă. Şi nu pot să nu fac o paralelă, poate uşor forţată, cu "Noaptea cuţitelor lungi", în care Adolf Hitler a scăpat de adversarii săi politici. Adrian Năstase a fost condamnat definitiv şi irevocabil la doi ani cu executare. Motivul condamnării: strîngerea de fonduri ilegale pentru campania electorală, decizie care leagă automat sentinţa de aspectul politic. În aceeaşi logică, în această dimineaţă, mii de dube ale poliţiei ar trebui să-i salte din aşternuturile calde, pe toţi primarii de comune din ultimii 20 de ani, pe toţi preşedinţii de Consilii Judeţene, să nu mai vorbesc de parlamentari, şefi locali de partid, miniştrii, sau preşedinţi de ţară. Mă uluieşte motivaţia sentinţei care recunoaşte, în chiar prima propoziţie că "nu există nici o probă directă" care să-l incrimineze pe Adrian Năstase, dar, jurnalistic vorbind, din folclor se ştie că Adrian Năstase a patronat corupţia din România, deci, este vinovat! Judecătoarea care l-a condamnat pe fostul premier nu are decret prezidenţial de numire în funcţie ca judecător, ci doar ca procuror, fapt ce duce la atacarea sentinţei pentru viciu de procedură sau incompatibilitate  la CEDO cu şanse clare de cîştig pentru Năstase. Mi se zbîrleşte părul cînd mă gîndesc cîte vieţi, cîte cariere a distrus, distruge şi va mai distruge o astfel de justiţie, în care procurorii nu sînt capabili să aducă probe ci doar să culeagă folclor la comandă!

"Noaptea cuţitelor lungi" a avut loc în Germania între 30 iunie şi 2 iulie 1934, cînd regimul nazist a executat cel puţin 85 de oameni din motive politice. Majoritatea celor ucişi erau membri ai „Batalioanelor de asalt” (SA). Adolf Hitler a acţionat împotriva SA şi împotriva liderului său, Ernst Röhm, deoarece vedea în independenţa SA o ameninţare directă asupra puterii sale. Hitler a dorit să prevină o eventuală înlăturare a sa de la putere. Pe de altă parte, Hitler s-a folosit de această epurare pentru a acţiona împotriva criticilor conservatorilor la adresa regimului său, precum şi pentru a-şi regla conturile cu duşmani ai săi mai vechi. Hitler a denunţat „cea mai mare trădare din istoria lumii”. Hitler a spus mulţimii că „personajele indisciplinate şi elementele anti-sociale bolnave” aveau să fie anihilate.

Numărul membrilor SA crescuse rapid la începutul anilor 1930. SA şi-a datorat creşterea dramatică în parte datorită declanşării marii crize economice, cînd mulţi germani şi-au pierdut încrederea în instituţiile tradiţionale. Deşi nu era exclusiv — nici măcar în primul rînd — un fenomen al clasei muncitoare, SA a îndeplinit aspiraţiile multor muncitori atît pentru solidaritate socială cît şi pentru mîndrie naţionalistă.

Revenind în actualitate, Traian Băsescu, în lupta sa cu Adrian Năstase şi PSD (USL) este Adolf Hitler care luptă cu SA şi Ernst Röhm! O caricatură de instanţă, l-a condamnat într-o mascaradă de proces, pe duşmanul mai vechi al preşedintelui jucător, pentru o corupţie nedovedită, dar clamată public. „Personajele indisciplinate şi elementele anti-sociale bolnave” aveau să fie anihilate, clama Hitler în faţa mulţimii. "Adrian Năstase va intra în puşcărie", spunea Traian Băsescu, transmis de televiziuni, unui auditoriu mult mai mare! Mîrşăvia a fost pusă în operă în an electoral, cînd SA-PSD ia cu asalt poziţiile politice din România, cînd "conservatorii" critică politica prezidenţială. MI se pare hilar că, deşi avea răgaz 24 de ore pentru a se prezenta la Rahova, în cîteva ore, doi poliţişti au fost trimişi să pună sentinţa în executare. AFP face o comparaţie între Adrian Năstase şi fostul preşedinte al Consiliului italian Bettino Craxi, condamnat definitiv la închisoare, în anii '90, în diferite dosare, dar care a părăsit Italia pentru a nu-şi ispasi pedeapsa. Graba poliţiştilor să fi fost motivată de acest precedent? Nu pot să nu remarc şi faptul că pe 2 iulie, la directiva lui Hitler, Theodor Eicke, care mai tîrziu a ajuns comandant al lagărului de concentrare de la Dachau, şi ofiţerul SS Michel Lippert l-au vizitat pe Röhm. Cînd au ajuns în celula acestuia, i-au înmînat acestuia un pistol încărcat şi i-au spus că are zece minute să se sinucidă. 

"Noaptea cuţitelor lungi" a reprezentat un triumf pentru Hitler, şi un punct de cotitură pentru guvernul german. L-a stabilit pe Hitler ca „suprem judecător al poporului german,” aşa cum a spus chiar el în discursul din 13 iulie din faţa Reichstag-ului, iar epurarea a instituit o practică de abuz care avea să caracterizeze regimul nazist. Şi aici, similitudinea cu Traian Băsescu este... emoţionantă!

L-am însoţit pe Adrian Năstase de cîteva ori, inclusiv la ultima întîlnire pe care premierul sîrb Djindjici a avut-o cu vreun oficial. Programul "Laptele şi cornul" eu l-am dezvăluit, pentru prima dată, în judeţul Arad, datorită tehnicii performante de radio. Mi s-a părut un personaj angajat, meticulos, cu simţul umorului. Am scris de mai multe ori despre Domnia Sa.

Născut la 22 iunie 1950, în Bucureşti, Adrian Năstase are o cariera universitară de peste trei decenii, la catedre din ţară şi străinătate. Din 1990 face parte din echipa didactică a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, precum şi a universităţilor „Dimitrie Cantemir” şi „Titu Maiorescu”, iar din 1994, este profesor asociat la Universitatea Pantheon Sorbonne din Paris. Adrian Năstase a urcat toate treptele de expertiză academică şi universitară, devenind, din octombrie 1996, profesor universitar de drept internaţional public, iar din 1999, conducător de doctorat. Este autor a 250 de studii şi articole ştiinţifice, publicate în reviste din ţară şi străinătate şi a peste 300 de comunicări şi expuneri, prezentate la întîlniri internaţionale sau în România. A susţinut comunicări şi conferinţe în mai toate centrele universitare din ţară şi în peste 50 de capitale ale lumii. Să nu vă mire, însă, dacă săptămîna viitoare veţi afla că este un plagiator notoriu!

În anul 1992, în urma câştigării alegerilor, Adrian Năstase este ales preşedinte al Camerei Deputaţilor. În anul 2000, România ajunsese în pragul incapacităţii de plată. În anul 2001, înregistra deja o creştere economică de circa 4%. Acest trend a fost menţinut şi în anii următori. În anul 2000, inflaţia în România depăşea 40%. La finalul mandatului, Cabinetul Adrian Năstase a redus inflaţia de patru ori, coborînd-o la 9,2%.
Pe plan extern, Cabinetul Adrian Năstase a reuşit schimbarea statutului internaţional al României. În mandatul 2000-2004, România a obţinut ridicarea vizelor pentru cetăţenii care călătoresc în străinătate, şi a devenit membru cu statut deplin al NATO. Reprezentanţii Guvernului României au exercitat, în interiorul acestui interval,  conducerea OSCE şi preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU.

Adrian Năstase are relaţii personale puternice cu lideri importanţi ai lumii. La momentul respectiv, în 2004, parcă, fiica premierului turc Recep Tayyip Erdogan, Esra, s-a căsătorit cu Berat Albayrak, băiatul unui ziarist turc. Martor la cununia civilă a fetei lui Erdogan a fost, chiar premierul Adrian Nastase. Alături de Domnia Sa au mai avut calitatea de martori regele Abdallah al Iordaniei, premierul grec, Costas Caramanlis şi preşedintele pakistanez, Perverz Musharaf. Imaginaţi-vă că "naşii" fac parte dintr-o mare familie, ale cărei relaţii excelente aveau ecouri importante şi în schimburile economice şi comerciale dintre ţările lor! Pe cine a năşit Băsescu? Interlopi şi prinţi de carton? Da, asemănarea este... izbitoare. Şi net în defavoarea României!

Sînt speriat de ce va urma. Sînt speriat de sistemul ticăloşit, aplaudat de la Bruxelles de Ana Monika Pauker Makovei, dar sînt îngrozit de impotenţa noastră de a opri evoluţia hidoasă a aunui astfel de personaj.