RADOR (6 august) - Reporter: Mario Balint - În primul rând, v-aş ruga să facem o oglindă a economiei Republicii Moldova în acest moment...
Valeriu Prohniţchi: Dacă o să privim în această oglindă, ce vedem? Vedem o economie care suferă foarte mult din cauza crizei financiare internaţionale. Moldova a suferit probabil mai mult decât alte ţări, din cauză că, fiind o economie mică, a fost foarte mult dependentă de economia regională, de fluxurile de investiţii străine în direcţia..., fluxurile de bani trimişi de imigranţii de peste hotare, de exporturi şi de importuri şi colapsarea pieţelor externe s-a reflectat dramatic în indicatorii macroeconomici ai ţării, deşi, dacă privim şi pe de altă parte, la moment Moldova nu a suferit la fel de mult cum au suferit, să zicem, ţările baltice, unde descreşterea economică se compune din două cifre. Aici, în primul trimestru, PIB-ul a scăzut cu aproape 7% şi, dacă o să judecăm după unii indicatori statistici, care sunt disponibili la moment pentru lunile aprilie, mai, iunie, aş îndrăzni să emit ipoteza că probabil economia a atins fundul acestei gropi economice în care a nimerit odată cu declanşarea crizei. Probabil că, chiar dacă va mai urma o scădere, nu va fi deja una dramatică, dar cel mai probabil economia totuşi s-a stabilizat şi probabil că, într-un an de zile, va reveni pe o traiectorie ascendentă.
Reporter: Am văzut ieri o informaţie - Gazprom-ul a redus preţul la gaz. Asta este bine pentru economia moldovenească?
Valeriu Prohniţchi: Evident este bine. În plus, trebuia oricum să se reducă, din mai multe considerente, dar cel mai important este faptul că formula după care se calculează preţul la gaz încorporează în sine preţul la petrol, este decalat cu un trimestru sau două şi, din cauza ieftinirii petrolului, evident că ar fi nefiresc să nu avem şi o scădere a preţului la gaz. Dar s-ar putea ca peste două trimestre din nou să avem o creştere, din cauză că acum observăm din nou o scumpire a petrolului.
Reporter: Care este vârful economiei moldoveneşti sau ce anume trage economia moldovenească spre creştere economică?
Valeriu Prohniţchi: Dacă la începutul anilor 2000 puteam vorbi de un rol dominant al agriculturii şi al industriei alimentare, astăzi în Moldova nu mai avem o asemenea situaţie, economia nu mai este una agrară. Evident că această modificare, această modernizare structurală s-a produs nu atât prin creşterea sectorului serviciilor, cât mai ales prin colapsul puternic al industriei alimentare, prin faptul că agricultura, practic, nu a crescut în ultimii opt ani de zile şi a rămas de fapt acolo unde am luat-o, ca să zicem aşa, din vremea sovietică. Sectorul serviciilor, în mod cert, este acum cel care determină creşterea economică în Republica Moldova, sectorul serviciilor în ansamblu generează cam 60, chiar 65% din PIB şi angajează cam jumătate deja din populaţia ţării, care evident a rămas în Republica Moldova. Spun încă o dată că această modernizare s-a produs nu atât prin realocarea factorilor de producţie, inclusiv a muncii din agricultură, industrie, în servicii, ci prin plecarea, prin emigrarea oamenilor din ţară. Azi avem o situaţie ciudată. Spre exemplu, în agricultură, unde avem 300.000 de oameni angajaţi, acest sector practic generează aceeaşi valoare adăugată ca şi sectorul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor, unde avem doar 25.000 de oameni angajaţi. În principiu, în Moldova se observă cam aceleaşi tendinţe specifice pentru toate ţările din Europa de Est şi Centrală, de modernizare structurală, doar că aici costurile umane ale acestei modernizări sunt mult mai mari.
Reporter: Tot un lucru care-ţi sare în ochi de cum pui piciorul în Republica Moldova - dacă intri într-o alimentară, sectorul produselor alimentare de bază sunt produse în Republica Moldova, ceea ce este un lucru foarte bun, la preţuri acceptabile şi cantitatea de jeep-uri pe cap de locuitor în Chişinău este mult mai mare decât tot ce am văzut eu în orice altă ţară. Cum explicaţi acest lucru?
Valeriu Prohniţchi: Exte explicaţia clasică pe care o aduce teoria economică şi putem să observăm acest lucru şi în datele statistice - creşterea economică în Moldova, în ultimii opt ani de zile, a fost una foarte inegalitară, în termeni sociali, în termeni geografici. Am avut o creştere puternică a economiei urbane, mai ales în Chişinău, Bălţi, Ungheni, Cahul, poate încă câteva oraşe mai importante, şi practic am avut o stagnare în mediul rural şi în câteva oraşe mici, în majoritatea oraşelor mici din Moldova. De fapt, am avut o stagnare economică în ultimii ani de zile. Deci, nu toată populaţia a fost antrenată în această creştere economică./cs/ Evident că nu toată populaţia a beneficiat de pe urma acestei creşteri. Există un grup relativ mic de oameni care s-au îmbogăţit foarte mult şi care se plimbă prin jeep-urile pe care le observaţi, dar marea majoritate a oamenilor sunt totuşi într-o situaţie economică destul de proastă.
Reporter: Ce înseamnă situaţie economică? Cât câştigă un om de rând şi dacă acest venit îi poate asigura traiul zilnic?
Valeriu Prohniţchi: Salariul mediu, după cum este raportat de Biroul Naţional de Statistică, ar fi cam în jur de 210-220 de dolari, ceea ce este foarte puţin, ţinând cont de nivelul preţurilor în Republica Moldova, care am impresia că converge puternic spre nivelul preţurilor europene. Salariile sunt foarte mici. Oamenii se descurcă în două sau trei feluri. Practic, fiecare a treia familie din Moldova are pe cineva care lucrează peste hotare, sunt aceşti bani care vin de peste hotare permanent şi ajută şi economia să crească şi oamenii să supravieţuiască. Foarte mulţi oameni lucrează în mai multe locuri, mai ales în mediul urban, unde există această posibilitate de a avea mai multe joburi. În plus, există foarte mulţi oameni şi foarte multe companii care îşi plătesc oamenii la negru, deci salariile raportate sunt probabil niţel mai mici decât cele real primite, mai ales în mediul urban, iar în sate să nu uităm că cam 60% din agricultură este o agricultură de subzistenţă, nu este orientată spre piaţă, deci oamenii lucrează pentru a-şi asigura familiile cu minimumul necesar pentru supravieţuirea biologică, ca să spunem aşa.
Reporter: Spuneaţi la începutul acestei discuţii că îndrăzniţi să spuneţi că în acest moment aţi atins fundul prăpastiei în ceea ce priveşte criza economică. Ce trebuie să faceţi în continuare ca să puteţi să ieşiţi la suprafaţă?
Valeriu Prohniţchi: Nu cred că guvernul Republicii Moldova are suficiente resurse ca să alimenteze în mod artificial această creştere cu injecţii financiare sau cu subvenţii sau cu oricare alt gen de asemenea instrumente de politică economică. Ceea ce poate şi trebuie să facă noul guvern, şi sperăm că va face, este să înlăture acei factori structurali şi instituţionali care împiedică o creştere economică sănătoasă, şi mă refer la nivelul înalt de corupţie, care este mai ales o frână pentru dezvoltarea IMM-urilor din Republica Moldova. Mă refer la cadrul regulatoriu al afacerilor, care este unul foarte complex, şi acest cadru trebuie în continuare liberalizat, simplificat la maximum. De asemenea, trebuie înlăturate toate barierele interne care împiedică exporturile din Moldova, pentru că, OK, sunt tot felul de bariere comerciale şi necomerciale din partea partenerilor externi, din partea Rusiei, Ucrainei, UE are o politică vamală protecţionistă mai ales în cazul exporturilor agricole, dar, totuşi, din punctul meu de vedere, problemele principale ale exporturilor moldoveneşti sunt în interiorul ţării. Există o mulţime de constrângeri administrative care împiedică exportatorii să exporte liber. De asemenea, trebuie îmbunătăţită în mod esenţial infrastructura. Am în vedere în primul rând drumurile, pentru că drumurile în Moldova, ca să le spun pe nume, sunt într-un hal fără de hal, iar drumurile locale sunt pur şi simplu impracticabile, mai ales în condiţii de iarnă. Multe localităţi din Moldova, pe vreme de ploaie sau ninsori puternice, sunt efectiv izolate de restul ţării.
Reporter: Credeţi că posibila viitoare coaliţie necomunistă ar avea capacitatea să realizeze aceste reforme şi să scoată ţara din criză?
Valeriu Prohniţchi: Eu cred că ar trebui să-i credităm cu bune intenţii. Ştiu că în majoritatea partidelor sunt oameni bine pregătiţi, profesionişti. Mă tem doar de un lucru, ca această coaliţie să nu fie prea instabilă în termeni politici, mă tem ca să nu apară iarăşi problemele clasice de împărţire a portofoliilor şi, în urma acest probleme, în locul profesioniştilor, în ministere să ajungă să fie plasaţi oameni pur şi simplu politic comozi. Evident că, dacă se va ajunge la un asemenea scenariu, nu vom avea acea însănătoşire fundamentală a economiei moldoveneşti pe care ne-o dorim.
Reporter: Cât de rapidă este necesitatea intervenţiei în economia Republicii Moldova?
Valeriu Prohniţchi: Imediată. Este necesar să se înceapă imediat liberalizarea fundamentală a economiei, simplificarea mediului, cadrului de afaceri, reducerea la minimum a numărului de zile care sunt necesare pentru a obţine un permis de construcţie; simplificarea la maximum a procedurii pentru obţinerea unei autorizaţii de piaţă. În general, poate fi înlăturată această autorizaţie de piaţă. Sunt o mulţime de alte chestiuni care trebuie urgent şi pot fi urgent implementate, pentru că nu costă mulţi bani să modifici o lege şi să reduci de două ori numărul de zile necesar pentru a obţine un permis sau o autorizaţie.
Reporter: Dacă Partidul Comuniştilor va rămâne la putere, credeţi, va lua acelaşi gen de măsuri pentru ieşirea din criză?
Valeriu Prohniţchi: La nivel retoric, ei au implementat aceste măsuri pe parcursul ultimilor opt ani de zile, dar, accentuez încă o dată, la nivel retoric, pentru că au beneficiat, de fapt, cei care după cum a spus un politician, şi a spus-o foarte bine, au beneficiat în primul rând cei aflaţi în Curtea Domnească. Comuniştii, dacă vor reveni la putere, nu cred că vor putea să producă ceva calitativ nou. Ei s-au epuizat ca capacitate de guvernare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu