3% CRIMINAL

Cel mai mare angajator din Reşiţa are probleme majore. Cei peste 3.000 de angajați ai UCM Reșița au parte de vești contradictorii, exact în prag de sărbători: blocajul financiar în care ajunsese societatea, ca urmare a punerii sechestrului pe toate conturile sale de către ANAF, a determinat acţionariatul să solicite procedura de insolvenţă Casei de Avocatură București, a firmei elvețiene INET GROUP, proprietara UCMR, care a declanșat insolvența Uzinei Constructoare de Mașini Reșița. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti pe data de 2 decembrie. UCM Reşiţa este unul dintre cei mai mari angajatori din judeţul Caraş-Severin şi cel mai mare din Municipiul Reşiţa. Uzina datorează furnizorilor de materiale şi materie primă 22 milioane de lei, mai puţin de jumătate din datoria înregistrată în primăvara acestui an.

Situaţia Uniunii Europene este, oarecum, similară cu cea a UCM Reşiţa: ani de zile, realitatea a fost cosmetizată în spatele acţiunilor de PR, iar acum, cînd rahatul a ajuns pe ventilator, uşile dulapului s-au deschis dînd la iveală scheletul bine ascuns între costumele Armani. Sistemul fondator al democraţiei este înlocuit, acum, de o nouă organizare a forţelor, brutală: o nouă putere, economică, fără contra-măsură capabilă de a limita sau chiar de a o reglementa, domină toate celelalte şi îşi impune legea. Niciodată raportul de forţe şi de slăbiciuni nu a fost atît de evident, şi niciodată puterea politică nu a părut atît de neajutorată. Ameninţarea Standard & Poor's cu degradarea zonei euro a declanşat furia liderilor europeni şi a formatorilor de opinie. Dar, din nefericire, agenţia de rating doar spune un adevăr neplăcut. E ceva ce nu înţeleg: politicienii forţează noi investiţii, private, pentru depăşirea crizei şi a lipsei de lichidităţi. Dar, investitorii privaţi privesc spre barometrul S&P. Aşa că, la ce bun să te cerţi cu S&P? Moritz Kraemer, analist al S&P, a explicat: “Credem că riscul sistemic în zona euro a crescut semnificativ în ultimele săptămîni şi sînt îngrijorări în privinţa impactului valorii creditelor dacă summitul nu găseşte un răspuns eficace şi credibil. Cu o mare parte a datoriilor aflate la maturitate ce trebuie refinanţate în primul semestru al lui 2012 şi cu o zonă euro ce se aşteaptă să intre din nou în recesiune în prima jumătate a anului viitor, nu mai este timp pentru o soluţie politică.” S&P a citat 5 factori pentru mişcarea sa, corelaţi – “înăsprirea condiţiilor de creditare” pentru băncile din zona euro, “o primă de risc mai mare pentru un număr tot mai mare de datorii suverane din zona euro”, “dezacorduri continue” printre cei care stabilesc politicile europene; creşterea datoriilor guvernelor şi ale gospodăriilor; şi “creşterea riscului de recesiune”. Niciunul din cei 5 nu a fost îmbunătăţit de discursurile ermetice şi goale de conţinut, de luni, a cuplului deja de film mut, “Merkozy”, şi de teoria legată de o mai bună uniune fiscală.

Agenţia de evaluare Standard & Poor's a pus astăzi sub supraveghere, în vederea unei posibile retrogradări, ratingurile unora dintre cele mai mari bănci din zona euro, printre care cea germană Deutsche Bank şi cele franceze Societe Generale şi BNP Paribas, informează agenţia EFE. Decizia, care presupune că există posibilitatea de 50 % ca ratingurile acestor bănci să fie reduse în următoarele 90 de zile, este urmarea analizei privind o posibilă retrogradare a ratingurilor unui număr de 15 dintre cele 17 state din zona euro, a explicat S&P într-un comunicat. Această avertizare a fost făcută în acelaşi timp cu cea privind punerea sub supraveghere cu implicaţii negative a ratingului 'AAA' pentru datoria pe termen lung a Uniunii Europene. Agenţia - care atribuie această notă UE din 1976 - a explicat într-un comunicat că finanţarea Uniunii va suferi consecinţele crizei datoriei publice în zona euro. Calificativele Austriei, Belgiei, Finlandei, Germaniei, Olandei şi Luxemburgului ar putea fi reduse cu o treaptă, iar cele ale Estoniei, Irlandei, Franţei, Italiei, Maltei, Portugaliei, Slovaciei şi Spaniei cu pînă la două trepte. S&P a precizat că, odată ce se rezolvă analiza privind ratingul pentru datoria suverană a acestor ţări, va decide şi rezultatele privind supravegherea sub care a situat marile bănci europene. Printre băncile aflate în vizorul agenţiei americane de evaluare se află băncile franceze BNP Paribas, care în prezent are ratingul 'AA-', BNP Paribas - 'AA-', Credit Agricole - 'A+', Societe Generale -'A+' şi BPCE - 'A+'. De asemenea, ar putea fi reduse ratingurile băncilor germane Deutsche Bank ('A+'), Deutsche PostBank ('A') şi Commerzbank ('A'). Alte mari entităţi financiare din zona euro care ar putea fi afectate de decizia Standard & Poor's sunt cele italiene UniCredit SpA ('A') şi Intesa Sanpaolo ('A').

Agenţia americană a mai anunţat astăzi că a pus sub supraveghere, cu implicaţii negative, ratingurile a 30 de guverne regionale şi locale din Uniunea Europeană, printre care şapte comunităţi autonome spaniole, dar şi Vizcaya şi Barcelona, informează agenţia EFE. Este vorba despre comunităţile autonome Aragon, Galicia, Canarias, Madrid, Andalucia, Ţara Bascilor şi Navarra, a anunţat agenţia de evaluare într-un comunicat în care explică faptul că această decizie a fost determinată de o alta anterioară prin care anunţa că analizează posibilitatea reducerii ratingului de solvabilitate al Spaniei. S&P a precizat că regiunile pot avea un calificativ mai bun decît cel de ţară "menţinînd caracteristici de creditare mai puternice decît cele ale ţării, într-un scenariu de stres. Asta înseamnă, printre altele, lipsa dependenţei faţă de ţara suverană în ceea ce priveşte o parte apreciabilă a veniturilor sale, precum şi o economie mai sănătoasă şi diversă decât cea naţională", explică agenţia de rating. În afară de cele şapte comunităţi autonome spaniole, alte guverne locale şi regionale sînt în aceeaşi situaţie, precum regiunea Tirol şi oraşul Viena, din Austria, regiunea Bruxelles, din Belgia, sau oraşul Paris şi regiunea Ile de France, în Franţa. În Germania, decizia afectează statele Saxonia şi Bavaria, în Italia sînt în vizate oraşele Bologna, Milano, Genova, Torino, Florenţa, Roma, şi unele regiuni, precum Roma, Emilia-Romagna şi Sicilia, dar şi entitatea municipală a Finlandei.

UE nu are voie să acorde împrumuturi directe pentru a finanţa un deficit bugetar, tratatele prevăzînd că acesta trebuie echilibrat de statele membre. Dar ea a emis obligaţiuni cu scadenţă între 5 şi 15 ani pentru a finanţa ajutorul unor ţări membre aflate în dificultate (Ungaria, România, Grecia, Irlanda şi Portugalia). UE estimează că între lunile ianuarie şi septembrie, 20,5 miliarde de euro din aceste obligaţiuni au fost schimbate între cele cinci bănci cele mai active pe această piaţă, de talie restrînsă, fără să precizeze numele acestora.

După ce politicienii de la Bucureşti ne-au asigurat că tot balamucul tăierilor a generat o economie românească stabilă, înrăutăţirea zilnică a condiţiilor de creditare l-a făcut le viceguvernatorul BNR, Lucian Croitoru (Vocea lui Băsescu la BN???) să avertizeze că dacă creditările se opresc, România mai are bani pentru 4 luni, după care luăm, din nou de la FMI! Păi, dacă "reformele" au fost atît de extraordinare, de ce draku sîntem iar adînc înfipţi cu picioarele în kăkat? Iată, însă, că aseară, după ce liderii Opoziţiei au întrebat PUBLIC "cu ce mandat merge Traian Băsescu la Bruxelles", preşedintele a ieşit în faţa naţiunii, cu un discurs tehnic, pe care-l aşteptam, de exemplu, de la Bogdan Aurescu, nicidecum de la Preşedintele tuturor românilor, care, prin prezenţa şi calităţile de care este capabil, la summit, angajează soarta a zeci de milioane de români, dacă îi pun la socoteală şi pe cei din generaţiile viitoare. Opinia politică a preşedintelui a lipsit. Cum a lipsit şi explicaţia simplă vis-a-vis de oportunitatea umană de păstrare a deficitului la 3%: 3% cu ce preţ? Cu preţul tăierii pensiilor şi salariilor, a diminuării finanţării şcolii, sănătăţii, apărării? 3% cu riscul periclitării populaţiei pe termen lung? 3% fără ca clasa conducătoare să mai pună în practică job-ul pentru care a fost trimisă iniţial în fruntea turmei? “În timp ce economia europeană încetineşte, credem că reformele bazate doar pe austeritate fiscală riscă să devină autodistructive”, spune Moritz Kraemer, pe care Boc nu-l înţelege...