O VARIANTĂ!

Anunţata alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, din 16 decembrie, de către Parlament, dă naştere la diferite scenarii. Nu sînt excluse nici un fel de alianţe, la fel cum sînt luate în calcul alegerile anticipate. O nouă rundă! Jocurile de interese personale ale actualei puteri au compromis, în extrem de mare măsură, idealurile din 7 aprilie! În aceste condiţii, analiştii de toate culorile avansează diferite scenarii, unele implicînd chiar un fel de tutelă şi garanţii acordate de către Uniunea Europeană unui nou AIE, ceea ce, sincer să fiu, mi se pare o forţare dusă pînă aproape de rupere. Eu îndrăznesc să spun că, "la moment" cea mai bună variantă pe care o văd este o alianţă PCRM-PDM!

Dacă acest lucru se concretizează, trei sînt cauzele acestui rezultat: 1) În primul rînd, LĂCOMIA lui Vladimir Filat în negocierile pentru formarea "ediţiei a doua" a Alianţei pentru INtegrare Europeană. Preşedintele PLDM nu a renunţat la aroganţa şi aerul de superioritate cu care-şi trata în Guvern colegii de coaliţie, ba mai mult, percepţia că i se cuvine totul, s-a amplificat. 2) A doua cauză ţine de eşecul guvernării AIE, aşteptată cu foarte multe speranţe de populaţia tînără din Republica Moldova şi cu mult scepticism de vîrstnicii societăţii. După promisiuni europene bombastice şi de susţinere declarativă din partea Guvernului American, tinerii studioşi ai Moldovei, întorşi acasă în vacanţa de iarnă, au constatat că părinţii lor au dreptate. 60% dintre tinerii care au votat partidele liberale, la alegerile trecute, se află peste graniţele ţării, în consecinţă, votul lor poate fi considerat unul acordat idealurilor şi nu unul concret! AIE nu a reuşit nici să stopeze şi nici să explice scăderea nivelului de trai al populaţiei majoritare. Ba din potrivă! 3) Eşecul relativ al politicii româneşti în Republica Moldova! În relaţia cu Republica Moldova, România nu a depăşit nivelul mental şi fizic al "Podurilor de flori"(îmi amintesc foarte bine o discuţie cu Roberta Anastase!), iar intervenţia "brutală" a lui Traian Băsescu în politica de peste Prut, fără a fi urmată de măsuri concrete - din ajutorul de 100 de milioane de euro nu s-a dat nici un şfanţ! - nu valorează mai mult decît o înjurătură de mamă care nu a făcut altceva decît să polarizeze şi să antagonizeze societatea moldovenească. Pe de altă parte, aranjamentele unor grupuri par că puterea de la Bucureşti susţine EXCLUSIV Partidul Liberal şi pe Mihai Ghimpu, mai mult decît pe moldoveni, lucru pe care l-am susţinut cu tărie în urmă cu un an! Pe de altă parte, UE nu nu ar spune NU revenirii în prim-planul politicii moldoveneşti a partidului condus de Vladimir Voronin. Amintiţi-vă de benevolenţa lui Solana, la Chişinău, anii trecuţi! Nimic nou sub soare!

Eu îndrăznesc să spun că o alianţă PCRM-PD (dacă nu va fi întreruptă nefiresc!) poate fi benefică pentru Republica Moldova, ÎN ACEST MOMENT al istoriei. Să mă explic: PCRM şi PD sînt apropiate doctrinar şi elementul convergent al acestora îl reprezintă POLITICILE SOCIALE, care vor fi apreciate de către societatea moldovenească. Pe de altă parte, cele două partide se întîlnesc şi în ceea ce priveşte STATALITATEA. Înainte de a fi "decimat" în malaxorul globalizării Uniunii Europene, Republica Moldova are nevoie să se definească pe sine, ca stat independent, unitar, cu un popor şi mai multe populaţii, care are interese, idealuri şi obiective concrete în viitor. Ca stat mic şi de frontieră, borderland, Republica Moldova trebuie să facă o politică externă proprie, mare, şi să menţină un echilibru între Est - de care este legat de mai bine de 200 de ani! - şi Vest - de cultura căruia este legat istoric! -. Pe de altă parte, vertijul reaşezărilor geo-politice actuale - care sfărîmă proaspăta construcţie europeană cu renaşterea propriilor naţionalisme şi identităţi, şi inconsistenţa politico-economică a vecinei Românii, ar trebui să determine o politică naţională proprie a Republicii Moldova pentru următorii 10 ani! În al treilea rînd, PCRM şi PDM sînt deacord că micuţa ţară exportatoare de vin ar trebui să rămînă NEUTRĂ din punct de vedere militar. Cu un excelent ministru al apărării - Vitalie Marinuţă - AIE nu a reuşit să determine drumul concret spre Vest, adică spre NATO - aşa cum sugeram în mai multe articole la vremea respectivă! - şi să-şi asume şi rolul de furnizor de securitate în această zonă a Europei. Politica "diplomaţiei militare" ar fi dat roade mult mai consistente decît temenelele făcute de Filat pe la uşile de la BRuxelles sau Moscova. În condiţiile unei coaliţii PCRM-PDM, revenirea la textul constituţional de "neutralitate" este convenabil politic atît celor două partide, societăţii moldoveneşti - neinformate în domeniu -, vecinilor ruşi - care au şi impus conceptul la Astana, prin 1990! -, dar şi "aliaţilor" occidentali ai Moldovei, care au scăpat de povara respectării promisiunilor. Ar fi o tîmpenie să afirmi că Alianţa Socialistă de la Chişinău se va întoarce la politicile comuniste ale brejnevismului sovietic, sau că nu se va mai uita provocator sub rochiţa financiară a Uniunii Europene, care, în treacăt fie spus, adoră să fie "hărţuită" financiar în acest fel, din cînd în cînd, pentru o stabilitate de durată - negociată cu Rusia în demersurile individuale de atragere a bunăvoinţei! - în "vecinătatea apropiată"!
Trebuie să recunoaştem, însă, că AIE, în doi ani a transformat profund ţara soră, există progrese, în special în ceea ce ţine de asigurarea pluralismului politic, libertăţii de exprimare şi mass-media, de eforturile de integrare europeană. Partidele din AIE, cu diverse doctrine politice şi viziuni, au reuşit să atinga un consens privind necesitatea modernizarii şi europenizării Moldovei şi au oferit ţării un program de guvernare performant şi cu aspiraţii europene autentice. Însă, după numai un an de la guvernare, AIE-2, este dezbinată, şi pot să spun că betonul a crăpat în mai multe locuri, parafrazînd o declaraţie a fostului preşedinte interimar, liberalul Mihai Ghimpu. PLDM a declanşat certurile din AIE, fiind nemultumit de împărţirea ce a avut loc prin acordul de funcţionare, Filat declarînd că a fost "nevoit să cedeze prea mult la semnarea acordului AIE-2".

Cu orice risc, spun din nou, că la acest moment, istoric, alianţa PCRM-PDM este soluţia cea mai bună pentru Republica Moldova. Orice altă combinaţie ar aduce în discuţie vînzarea de iluzii cu privire la posibila-probabilă integrare europeană a Moldovei, la Sfîntu Aşteaptă.