FRĂMÎNTĂRI PE PRUT-IN

Dacă va fi ales preşedintele pe 16 decembrie, aşa cum a fixat Parlamentul, garnitura guvernamentală se poate schimba în totalitate. Conform acestui scenariu, după ce va fi ales şeful statului, premierul Vlad Filat şi partidul său liberal-democrat pot fi înlăturaţi de la guvernare. Parlamentul de la Chişinău a decis vineri, că alegerile se vor desfăşura la 16 decembrie, după ce o altă tentativă, care urma să aibă loc la 18 noiembrie, nu a avut loc pentru că nu a fost înregistrat nici un candidat. După desprinderea a trei deputaţi de fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor, algerea şefului statului în Parlament este posibilă, dar numai matematic.

Potrivit legii, candidatul pentru funcţia de preşedinte trebuie să fie propus de cel puţin 15 deputaţi şi să aibă 40 de ani împliniţi. Pentru alegerea preşedintelui sînt necesare voturile a 3/5 din numărul de deputaţi, adică 61 de voturi. Data limită pentru depunerea actelor este 13 decembrie. Procedura de alegere a preşedintelui nu mai poate fi oprită, iar alternativa nu mai poate fi alta decît declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, determinate de imposibilitatea alegerii şefului statului din două tentative. Altfel spus, Alianţa pentru Integrare Europeană ar fi nevoită să accepte să împrată guvernarea cu comuniştii.

După ce s-a exprimat în favoarea organizării unui referendum pentru modificarea Constituţiei - pentru ca preşedintele să fie ales prin vot direct! - în paralel cu alegerile parlamentare anticipate, actualul preşedinte interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, a anunţat că va candida la scrutinul din 16 decembrie. Totuşi, Alianţa pentru Integrare Europeană nu dispune de cele 61 de voturi necesare, iar comuniştii au anunţat anterior că nu vor susţine candidatura acestuia. Între timp, şi Partidul Liberal Democrat, membru al Alianţei, şi-a exprimat unele rezerve în privinţa susţinerii candidaturii lui Marian Lupu, în contextul unor informaţii despre anumite negocieri între Partidul Democrat condus de acesta şi comunişti. Analiştii politici de la Chişinău nu exclud că ar putea exista o înţelegere între Partidul Comuniştilor şi Partidul Democrat sau, mai exact, între liderul comunist Vladimir Voronin şi finanţatorul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedinte al acestui partid, de a-i înlătura de la guvernare, după ce va fi ales şeful statului, pe liberal-democraţii conduşi de actualul prim-ministru Vlad Filat. Miza acestui scenariu ar fi izolarea liderului PLDM Vlad Filat, care s-a clasat pe prima poziţie în toate sondajele din ultima vreme. În cazul în care ar reuşi un astfel de scenariu, Filat ar rămîne în afara cîmpului mediatic central, deoarece nu ar mai fi nici măcar simplu deputat. Situaţia economică grea din Moldova şi lipsa reformelor structurale îl pun pe premierul Filat "la colţ" în această perioadă. Experţii economici susţin că, pentru a evita prăbuşirea, Republica Moldova are nevoie de reforme sistematice, cu implementare rapidă. Pentru prima dată de la proclamarea independenţei, însă, Guvernul şi-a propus să întocmească un plan de dezvoltare pe o perioadă de nouă ani. Analiştii sînt sceptici că actuala guvernare va reuşi să implementeze o astfel de strategie, avînd în vedere eşecurile guvernărilor în coaliţie din vecinătatea apropiată. Analistul politic Igor Boţan aminteşte de calitatea clasei politice, un subiect dezbătut din ce în ce mai intens şi pe malurile Dîmboviţei: “Cu aşa clasă politică nu poţi face reforme". Pe de altă parte, fostul preşedinte, liberalul Mihai Ghimpu, a declarat, la rîndul său, că gruparea celor trei ex-comunişti „este opera lui Vlad Filat şi a Moscovei”. Potrivit lui, Filat îşi caută aliaţi, pentru a lovi în continuare în partenerii de coaliţie. Ipoteza lansată de liderul liberal pare plauzibilă, dacă ţinem cont şi de declaraţia făcută de ex-comunistul Igor Dodon, care insistă asupra reformatării actualei guvernări! Pe acest fundal popularitatea liderului opoziţiei comuniste, Vladimir Voronin, şi a PCRM, au crescu,t în timp ce popularitatea liderului PD Marian Lupu şi a partidului condus de acesta a scăzut dramatic! Iar, dacă preşedintele NU va fi ales pe 16 decembrie (puţin probabil!), în cazul unor eventuale alegeri parlamentare anticipate, 33% dintre votanţi ar vota pentru PCRM, cu 6 % mai mult decît arătau rezultatele Barometrului de Opinie Publică a lui Barbăroşie, din luna mai! Partidul Liberal Democrat din Moldova ar acumula 18%, cu un procent mai puţin! Partidul Liberal se menţine la 12 la sută, iar Partidul Democrat pierde 3% şi ar aduna doar 8 la sută din voturi. Potrivit Barometrului, de cea mai mare încredere din partea populaţiei se bucură, totuşi, liderul PLDM, premierul Vlad Filat – 43%, cu 6 la sută mai mult decît acum jumătate de an. El este urmat de comunistul Vladimir Voronin care acumulează 36%, cu 3 la sută mai mult decît în luna mai. El este urmat de primarul liberal de Chişinău, Dorin Chirtoacă şi, pe locul patru, de preşedintele interimar, liderul PD Marian Lupu. În aceste condiţii, din punct de vedere politic, mişcarea de izolare a liderului "stejarului" este firească!

Se pare că Moscova nu este străină, nici de această dată, de frămîntările politice din Republica Moldova, iar confortul cîştigării alegerilor de către Rusia Unită o va face să apese mai puternic pe pedala de acceleraţie în politica moldovenească. Rusia Unita, partidul premierului Vladimir Putin, a obtinut majoritatea în Duma de stat, camera inferioară a Parlamentului rus. Potrivit AFP, care citeaza cele mai recente rezultate preliminare, anunţate în această dimineaţă de Comisia electorală de la Moscova, Rusia Unită a obţinut 238 de mandate de deputat din totalul de 450. Partidul Comunist, aflat pe locul al doilea dupa alegerile legislative de duminică, va avea 92 de deputaţi, iar Rusia Justă (centru-dreapta) 64 de deputaţi. Pentru a deţine majoritatea în Duma de stat este nevoie de 226 de fotolii de deputat din totalul de 450, iar Partidul Rusia Unită a obţinut 238 de mandate. Partidul Liberal-Democrat (naţionalist) va avea 56 de deputaţi. Oricum, Rusia Unită deţine controlul Dumei, fie şi dacă acceptăm că celelalte două partide importante, Rusia Justă şi PLD sînt, cu siguranţă, două "clone" ale partidului de guvernămînt!

Eforturile Moscovei de a clarifica odată situaţia de pe Bîc sînt uşurate atît de tensiunile extraordinare din Europa - din ce în ce mai puţin preocupată de soarta Republicii Moldova, cît şi de situaţia economică aproape dezastruoasă din Republică. Ultimul Barometru de Opinie Publică, citat anterior, evidenţiază dezamăgirea populaţiei faţă de actuala guvernare. Din luna mai pînă în prezent popularitatea comuniştilor din opoziţie a crescut cu 6%, opt din zece moldoveni considerînd că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită. "Insuccesurile" AIE au afectat şi opţiunea pro-europeană a moldovenilor. În ultima jumătate de an, opţiunea pro-integrare în UE a fost abandonată de 10 la sută din cetăţenii moldoveni, ceea ce spune multe despre ÎNŞELAREA ÎNCREDERII! Sondajul a scos în evidenţă o schimbare bruscă de atitudine a cetăţenilor faţă de clasa politică, explicată prin scumpirea vieţii şi dezamăgirea profundă provocată de politicienii veşnic certăreţi de la guvernare. 83,5% din cetăţeni cred că Republica Moldova merge într-o direcţie greşită, numărul nemulţumiţilor crescînd cu o cifră record de 20 la sută! Totuşi, trebuie de recunoscut însă, că AIE, în doi ani a transformat profund ţara soră, există progrese, în special în ceea ce ţine de asigurarea pluralismului politic, libertăţii de exprimare, presă scrisă, radio, televiziune şi new media, de eforturile de integrare europeană. Partidele din AIE, cu diverse doctrine politice şi viziuni, au reuşit să atinga un consens privind necesitatea modernizarii şi europenizării Moldovei şi au oferit ţării un program de guvernare performant şi cu aspiraţii europene autentice. Însă, după numai un an de la guvernare, AIE-2, este dezbinată, şi pot să spun că betonul a crăpat în mai multe locuri, parafrazînd o declaraţie a fostului preşedinte interimar, liberalul Mihai Ghimpu. PLDM a declanşat certurile din AIE, fiind nemultumit de împărţirea ce a avut loc prin acordul de funcţionare, Filat declarînd că a fost "nevoit să cedeze prea mult la semnarea acordului AIE-2".

Aşa stînd lucrurile, la acest sfîrşit de an, trei tendinţe electorale se ciocnesc pe malurile Bîcului: acţiunile Rusiei, încercarea de contrabalansare a României şi nehotărîrea electoratului moldovenesc, care ştie că situaţia sa economică s-a degradat constant în ultimii ani ai guvernării AIE. Cine va ieşi învingător?