Astăzi, la ora 14 este programată Şedinţa Extraordinară a Parlamentului Republicii Moldova pentru alegerea Şefului Statului. Eşecuri repetate în alegerea unui preşedinte a condus la crearea unei crize politice care durează de aproape trei ani. În această perioadă au existat cinci tentative de alegere a şefului statului, dar toate au eşuat. Singurul candidat este cel al AIE, Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, preşedintele parlamentului, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte interimar al Republicii Moldova. El candidează a treia oară pentru această funcţie. Pentru candidatura lui Lupu au semnat 57 de deputaţi, membri ai Alianţei pentru Integrare Europeană, pentru alegerea şefului statului fiind necesare 61 de voturi, adică 3/5 din numărul total de deputaţi. Opoziţia comunistă a anunţat de mai multe ori că nu va vota pentru Marian Lupu, la fel ca şi grupul de disidenţi care a părăsit recent Partidul Comuniştilor. Totuşi, Marian Lupu a lăsat să se înţeleagă că ar exista cîţiva deputaţi comunişti dispuşi să-l voteze. De altfel, Vladimir Voronin a anunţat că astăzi, la ora 11, PCRM se va reuni pentru a hotărî dacă participă sau nu la vot şi dacă va vota Pentru sau Împotriva lui Lupu, "trădătorul reformist"!
Este mai mult decît evident, alegerea preşedintelui are loc în contextul unor neînţelegeri tot mai vizibile în interiorul Alianţei pentru Integrare Europeană. Partidul Liberal Democrat, condus de premierul Vlad Filat, a cerut garanţii suplimentare că Marian Lupu nu se va coaliza cu comuniştii dacă va fi ales preşedinte. Liderii Alianţei au decis în această săptămînă că vor semna o anexă suplimentară la Acordul de constituire a AIE în acest sens, chiar astăzi, aşa că votul rămîne pe muchie de cuţit pînă în ultimul moment. Trebuie să recunoaştem, însă, că AIE, în doi ani a transformat profund ţara soră, există progrese, în special în ceea ce ţine de asigurarea pluralismului politic, libertăţii de exprimare şi mass-media, de eforturile de integrare europeană. Partidele din AIE, cu diverse doctrine politice şi viziuni, au reuşit să atinga un consens privind necesitatea modernizarii şi europenizării Moldovei şi au oferit ţării un program de guvernare performant şi cu aspiraţii europene autentice. Însă, după numai un an de la guvernare, AIE-2, este dezbinată, şi pot să spun că betonul a crăpat în mai multe locuri, parafrazînd o declaraţie a fostului preşedinte interimar, liberalul Mihai Ghimpu. PLDM a declanşat certurile din AIE, fiind nemultumit de împărţirea ce a avut loc prin acordul de funcţionare, Filat declarînd că a fost "nevoit să cedeze prea mult la semnarea acordului AIE-2".
În acest context, nu e nici o mirare că două Parlamente de la Chişinău au eşuat deja de patru ori în tentativa de alegere a preşedintelui în ultimii aproape trei ani. Primele două au avut loc în mai şi iunie 2009, după scrutinul legislativ din 5 aprilie. Atunci, comuniştii deţineau 60 de mandate de deputat şi le-a lipsit un singur vot pentru alegerea Zinaidei Greceanîi, propusă de ei pentru funcţia de preşedinte. În urma celor două eşecuri, fostul preşedinte Vladimir Voronin a fost nevoit să dizolve parlamentul şi să anunţe alegeri anticipate. Acestea s-au desfăşurat la 29 iulie 2009, iar comuniştii au pierdut majoritatea parlamentară, pe care au deţinut-o mai bine de opt ani. Alte două tentative au avut loc în noiembrie şi decembrie 2009, atunci Marian Lupu a fost candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană, dar nu a fost susţinut de comunişti. În urma acestui eşec, la 28 noiembrie 2010 au avut loc noi alegeri parlamentare anticipate. La 18 noiembrie 2011 urma să se desfăşoare un nou scrutin pentru alegerea preşedintelui, care nu a mai avut loc deoarece, în premieră pentru Republica Moldova, nu s-a înregistrat nici un candidat!
Între timp, Alianţa aflată la guvernare a încercat modificarea Constituţiei ca şeful statului să fie ales prin vot direct. Partidele membre nu au ajuns însă la un numitor comun în privinţa unui noi proiect al Constituţiei, iar un referendum a eşuat la 5 septembrie 2010, din cauza participării reduse la vot. Alianţa mai funcţionează doar din inerţie, iar guvernarea în acestă formă nu mai poate dura prea multă vreme. AIE are nevoie de o relansare, de o resetare, de o restabilire a încrederii între membri săi, deşi sînt mai divizaţi ca oricînd din pricina neînţelegerilor economice... Testul major este astăzi, la alegerea şefului statului!
Dacă alegerea preşedintelui va eşua şi de această dată, parlamentul va putea să mai iniţieze o dată procedura de alegere a şefului statului în decurs de 30 de zile. Dacă nici atunci nu va înregistra un succes, forul legislativ urmează să fie dizolvat. Dar, doar dacă Marian Lupu va fi ales astăzi şef al statului, cu voturile AIE, atunci Alianţa mai are şanse să guverneze ţara încă trei ani. Dacă nu, prevăd la anticipatele din martie o victorie zdrobitoare a Comuniştilor...
Iata ca nu s-a ales presedintele si criza institutionala va dura inca pana nu se vor trezi intr-adevar demintarii nostri la viata, la viata politica reala si nu scamatoria de acum.
RăspundețiȘtergere